Articolul analizează modalităţile de valorificare ale folclorului (fondului etnografic) in filmele de animaţie. Majoritatea cinematografiilor naţionale s-au lansat in domeniul filmului de animaţie cu opere de inspiraţie folclorică. Graţie fondului etnofolcloric, filmul de animaţie nu numai că se plasează intr-un cadru specific naţional, care comunică o identitate, ci prezintă interes și pe plan universal, reprezentand identitatea naţională. Argumentarea tezelor se face in baza filmelor din diverse arii geografice. In animaţia din Republica Moldova, la fel, pot fidepistate exemple de filme de inspiraţie folclorică in care se reflectă cele mai diverse aspecte ale spiritualităţii naţionale. Deosebit de semnificativă in această ordine de idei este pelicula Haiducul (1985, regia I. Caţap, L. Gorohov), distinsă cu Premiul Juriului la Festivalul de Filme de la Cannes (1986) pentru valorificarea fondului ideatic naţional.

Dans cet article on analyse les facons de mettre en valeur le folklore (du fond ethnographique) dans les films d’animation. La plupart des films nationaux d’animation se sont inspires des oeuvres folkloriques. Grace au fond ethno-folklorique, le film d’animation est place non seulement dans un cadre national specifique, mais est aussi interessant sur le plan international, en representant l’identite nationale. Les arguments de nos theses se basent sur les films de diff erentes zones geographiques. L’animation de la Republique de Moldova contient des exemples de films d’inspiration folklorique qui refletent la diversite des aspects de la spiritualite nationale. A cet egard, le plus significatif c’est le film Haiducul de I. Catap et L. Gorohov (1985), qui a recu le Prix du Jury au Festival de Cannes (1986) pour mettre en valeur des idees nationales.