In acest articol sunt analizate două rugăciuni care se interpretează in biserică in perioada Triodului – rugăciunea “La raul Vavilonului” și rugăciunea “Ușile Pocăinței” din ciclul “Imnele Vecerniei și Utreniei” de Mihail Berezovschi. Autoarea articolului demonstrează felul in care compozitorul basarabean a abordat creațiile a doi compozitori de tradiție slavonă – V. Krupițki și A. Vedel, stabilind gradul de implicare in partiturile originale și modifi cările conferite celor două rugăciuni, totodată reușind să stabilească sensul ce stă ascuns in spatele indicațiilor compozitorului basarabean “aranjat” in cazul rugăciunii “La raul Vavilonului”, față de remarca “aranjat și apus” in cazul rugăciunii“Ușile Pocăinței”. Autoarea realizează o analiză comparată intre cele două rugăciuni, dezvăluind conținutul textului și tratarea muzicală a acestuia, trăsăturile facturii, particularitățile armonice, implicit gradul de popularitate și viabilitatea lor.

In this article are analysed two prayers which are performed in church in the Triodion period – “To the river of Babylon” prayer and “The Doors of Repentance” prayer from “The Vespers and Matins Hymns” a cycle by Mihail Berezovschi. The author shows the way in which the Bessarabian composer approached the creations of two composers of slavonic tradition– V. Krupițki and A. Vedel, determining the degree of involvement in the original scores and the changes conferred to the two prayers, at the same time, succeeding to establish the meaning that lies hidden behind the indications of the Bessarabian composer “aranjat” for “To the River of Babylon” prayer versus the “aranjat și apus” remark for “The Doors of Repentance” prayer. The author of this article realizes a comparative analysis between the two prayers, revealing the content of the text and its musical treatment, the texture features, the harmonic peculiarities, implicitly the degree of popularity and their viability.