Conţinutul numărului revistei |
Articolul precedent |
Articolul urmator |
1190 19 |
Ultima descărcare din IBN: 2023-11-08 01:38 |
Căutarea după subiecte similare conform CZU |
616.34-008.1-053.2-07:613.2 (1) |
Patologia sistemului digestiv. Tulburări ale tubului alimentar (1732) |
Dietă. Principii de nutriţie aplicate la hrană şi alimente (181) |
SM ISO690:2012 CLICHICI, Diana. Peculiarities of histological examination before and after gluten-free diet in children with celiac disease. In: Buletin de Perinatologie, 2016, nr. 1(69), pp. 87-89. ISSN 1810-5289. |
EXPORT metadate: Google Scholar Crossref CERIF DataCite Dublin Core |
Buletin de Perinatologie | |||||||
Numărul 1(69) / 2016 / ISSN 1810-5289 | |||||||
|
|||||||
CZU: 616.34-008.1-053.2-07:613.2 | |||||||
Pag. 87-89 | |||||||
|
|||||||
Descarcă PDF | |||||||
Rezumat | |||||||
Introducere: Boală celiacă constituie una din poblemele majore ale gastroenterologiei moderne, datorită polimorfismului clinic şi creşterii incidenţei formelor atipice şi silenţioase. Pentru confi rmarea diagnosticului de boală celiacă „standardul de aur” este examenul histologic, rolul anatomopatologului fiind esenţial, deoarece în stadiile de debut depistarea leziunilor histomorfologice specifi ce este difi cilă, şi pot induce lacune în diagnostic. Material şi metode: Studiu retro- şi prospectiv, lotul de cercetare a inclus 428 pacienţii internaţi în secţia gastroenterologie a IMSP Institutul Mamei şi Copilului în perioada 2012–2014, cu diagnosticul de malabsorbţie intestinală. În baza datelor clinice, serologice şi a examenului histologic diagnosticul de boală celiacă a fost stabilit la 29 copii. Ulterior, după respectarea dietei fără gluten, a fost efectuat examenul histologic repetat la interval de 1 an şi respectiv 2 ani. Rezultate: Conform clasifi cării Marsh, au fost înregistrate modifi cări histologice Marsh tip 1 – 3 copii (10,34%), Marsh 2 – 2 copii (6,89%), Marsh 3a – 18 copii (62,06%) şi Marsh 3b – 8 copii (27,58%). Tabloul histologic după 1 an de dietă fără gluten a înregistrat o ameliorare cu scăderea numărului de limfocite intraepiteliale până la 20/100 enterocite la 23 copii (79,31%) şi până la 30/100 enterocite la 4 copii (13,79%), la 2 copii (6,89%) a persistat numărul crescut până la 40/100 enterocite. Atrofi a parţială s-a menţinut la 7 copii (24,13%), după 1 an de regim fără gluten, şi la 2 copii (6,89%), respectiv la 2 ani. Concluzii: Diagnosticul de boală celiacă este posibil numai în cazul în care atrofi a vilozitară este asociată cu o creştere patologică a numărului de limfocite intraepiteliale în asociere cu datele clinice şi de laborator. |
|||||||
Cuvinte-cheie boala celiacă, aspect histologic, dietă fără gluten |
|||||||
|