În articolul de față se stabilește că, în ipoteza faptelor specificate la art.263 din Codul contravențional, nu este obligatoriu ca făptuitorul să obțină venituri. Este posibil ca făptuitorul doar să urmărească obținerea unor venituri. Pentru comparație, în ipoteza infracțiunilor prevăzute la art.241 CP RM, este obligatoriu să se obțină profit (nu venituri). Mai mult, profitul obținut trebuie să se exprime în proporții mari sau deosebit de mari. De asemenea, se arată că o tranzacție singulară, sau chiar o pluralitate de tranzacții singulare, nu trebuie confundată cu activitatea de întreprinzător, care este practicată sistematic, pentru a-i asigura întreprinzătorului o sursă permanentă de venituri. Se argumentează că oricare activitate (inclusiv activitatea de întreprinzător) are un caracter sistematic. Nicio activitate nu poate fi realizată instantaneu. O activitate presupune întotdeauna o succesiune de acte, care au la bază aceeași intenție. Nu este posibil ca activitatea să fie formată dintr-un singur act. În consecință, tranzacțiile singulare, având la bază intenții de sine stătătoare, nu pot alcătui o activitate.

In this article it is established that, with regard to the offences specified in art.263 of the Contravention Code, as a consequence of the offences in question the perpetrator is not required to obtain any personal gains. It is enough for the perpetrator to just strive at achieving any personal gains. For comparison, bringing into conversation the offences referred to at art.241 PC RM, in these cases it is a mandatory attribute for the perpetrator to obtain a profit (not just personal gains). Moreover, the obtained profit should be expressed in large or very large amounts. It is also shown that a single transaction or a plurality of single transactions should not be confused with any forms of entrepreneurial activity, which is frequently practiced systematically, in order to provide the entrepreneur with a permanent source of income. It is argued that each activity (including the entrepreneurial activity) is achieved systematically and none without exceptions can be achieved instantly. One certain activity always involves a succession of actions, which are based on the same intent. No activity is likely to be achieved through a single action. As a result, single transactions, based on independent intentions, cannot constitute an activity. Keywords: entrepreneurial activity; risks of entrepreneurial activity; patrimonial liability; to ensure a permanent source of income; achieving personal gains (profit); professional activity.