Conţinutul numărului revistei |
Articolul precedent |
Articolul urmator |
813 6 |
Ultima descărcare din IBN: 2022-04-11 21:20 |
Căutarea după subiecte similare conform CZU |
616.611-07-092-053.2 (1) |
Patologia sistemului urogenital. Boli urinare şi sexuale (genitale) (392) |
SM ISO690:2012 CIUNTU, Angela. Endotelina urinară la copii cu glomerulonefrită: studio prospectiv, descriptiv. In: Revista de Ştiinţe ale Sănătăţii din Moldova, 2016, nr. 3(9), pp. 51-57. ISSN 2345-1467. |
EXPORT metadate: Google Scholar Crossref CERIF DataCite Dublin Core |
Revista de Ştiinţe ale Sănătăţii din Moldova | |||||||
Numărul 3(9) / 2016 / ISSN 2345-1467 | |||||||
|
|||||||
CZU: 616.611-07-092-053.2 | |||||||
Pag. 51-57 | |||||||
|
|||||||
Descarcă PDF | |||||||
Rezumat | |||||||
Introducere. Morbiditatea în creștere, etiopatogenia incomplet cunoscută, soluționarea insuficientă a problemelor de diagnostic și tratament, justifică, pe deplin, interesul științific pentru glomerulonefrită la copil. În acest context, tendinţa actuală este de a stabili utilitatea unor markeri biochimici atât pentru diagnosticul precoce, cât şi pentru tratamentul formelor avansate ale procesului patologic renal. Material și metode. Studiul, de tip prospectiv, a fost efectuat în Departamentul Pediatrie al Universității de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemiţanu”, Clinica Nefrologe a Institutul Mamei și Copilului şi Laboratorul de biochimie al USMF „Nicolae Testemiţanu”. Au fost înrolați 60 de copii cu glomerulonefrită primară (GNP), dintre care – 25 de copii cu sindrom nefrotic steroid-sensibil (SNSS), 15 copii cu sindrom nefrotic steroid-rezistent (SNSR) și 20 de copii cu glomerulonefrită cronică (GNC), forma mixtă, examinaţi la diferite etape clinico-evolutive ale maladiei. Grupul de control a fost constituit din 20 de copii practic sănătoşi. Rezultate. Studiul a constatat o creştere de 1,6 ori a nivelului ET-1 în urină, în grupul copiilor cu glomerulonefrită acută (GNA) și SNSS în perioada manifestărilor clinice, şi de 1,8 ori – în lotul copiilor cu SNSR, comparativ cu grupul de control. În perioada remisiei, s-a constatat o reducere a nivelul de ET-1 în urină. Totodată, a fost indentificată o creştere marcată, de 16,9 ori, a valorilor ET-1 în urină în grupul pacienţilor cu GNC în perioada acutizării, comparativ cu grupul de control. În perioada remisiei, la acești pacienți, concentrația de ET-1 s-a înjumătățit, însă, totuși, depășea de 8,1 ori concentrația lotului de control. S-a stabilit că în GNC, forma mixtă, atât în acutizare cât și în remisie, a avut loc creșterea marcată a concentrației de ET-1 în urină, ce depășea de 10 ori nivelele înregistrate în GNA, sindrom nefrotic. Concluzii. Determinarea ET-1 în urină poate fi un marker important, noninvaziv, pentru aprecierea injuriei renale în glomerulonefrită la copii, diferențierea diagnostică noninvazivă a diferitor variante ale maladiei, monitorizarea evoluției și elaborarea strategiilor de tratament renoprotector. |
|||||||
Cuvinte-cheie endotelină, glomerulonefrită, copii |
|||||||
|