Endotelina urinară la copii cu glomerulonefrită: studio prospectiv, descriptiv
Închide
Conţinutul numărului revistei
Articolul precedent
Articolul urmator
813 6
Ultima descărcare din IBN:
2022-04-11 21:20
Căutarea după subiecte
similare conform CZU
616.611-07-092-053.2 (1)
Patologia sistemului urogenital. Boli urinare şi sexuale (genitale) (392)
SM ISO690:2012
CIUNTU, Angela. Endotelina urinară la copii cu glomerulonefrită: studio prospectiv, descriptiv. In: Revista de Ştiinţe ale Sănătăţii din Moldova, 2016, nr. 3(9), pp. 51-57. ISSN 2345-1467.
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Revista de Ştiinţe ale Sănătăţii din Moldova
Numărul 3(9) / 2016 / ISSN 2345-1467

Endotelina urinară la copii cu glomerulonefrită: studio prospectiv, descriptiv
CZU: 616.611-07-092-053.2

Pag. 51-57

Ciuntu Angela12
 
1 Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu“,
2 IMSP Institutul Mamei şi Copiluluii
 
Proiecte:
 
Disponibil în IBN: 25 noiembrie 2016


Rezumat

Introducere. Morbiditatea în creștere, etiopatogenia incomplet cunoscută, soluționarea insuficientă a problemelor de diagnostic și tratament, justifică, pe deplin, interesul științific pentru glomerulonefrită la copil. În acest context, tendinţa actuală este de a stabili utilitatea unor markeri biochimici atât pentru diagnosticul precoce, cât şi pentru tratamentul formelor avansate ale procesului patologic renal. Material și metode. Studiul, de tip prospectiv, a fost efectuat în Departamentul Pediatrie al Universității de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemiţanu”, Clinica Nefrologe a Institutul Mamei și Copilului şi Laboratorul de biochimie al USMF „Nicolae Testemiţanu”. Au fost înrolați 60 de copii cu glomerulonefrită primară (GNP), dintre care – 25 de copii cu sindrom nefrotic steroid-sensibil (SNSS), 15 copii cu sindrom nefrotic steroid-rezistent (SNSR) și 20 de copii cu glomerulonefrită cronică (GNC), forma mixtă, examinaţi la diferite etape clinico-evolutive ale maladiei. Grupul de control a fost constituit din 20 de copii practic sănătoşi. Rezultate. Studiul a constatat o creştere de 1,6 ori a nivelului ET-1 în urină, în grupul copiilor cu glomerulonefrită acută (GNA) și SNSS în perioada manifestărilor clinice, şi de 1,8 ori – în lotul copiilor cu SNSR, comparativ cu grupul de control. În perioada remisiei, s-a constatat o reducere a nivelul de ET-1 în urină. Totodată, a fost indentificată o creştere marcată, de 16,9 ori, a valorilor ET-1 în urină în grupul pacienţilor cu GNC în perioada acutizării, comparativ cu grupul de control. În perioada remisiei, la acești pacienți, concentrația de ET-1 s-a înjumătățit, însă, totuși, depășea de 8,1 ori concentrația lotului de control. S-a stabilit că în GNC, forma mixtă, atât în acutizare cât și în remisie, a avut loc creșterea marcată a concentrației de ET-1 în urină, ce depășea de 10 ori nivelele înregistrate în GNA, sindrom nefrotic. Concluzii. Determinarea ET-1 în urină poate fi un marker important, noninvaziv, pentru aprecierea injuriei renale în glomerulonefrită la copii, diferențierea diagnostică noninvazivă a diferitor variante ale maladiei, monitorizarea evoluției și elaborarea strategiilor de tratament renoprotector.

Introduction. Growing morbidity, incomplete knowledge of etiopathogenesis, insufficient solving of the problems related to diagnosis and treatment, fully justify the scientific interest for glomerulonephritis in children. In this context the current tendency is to identify some biochemical markers useful both in early diagnosis and in the treatment of advanced forms of renal pathology. Material and methods. The prospective study was conducted in the Department of Pediatrics, Nicolae Testemitanu State University of Medicine and Pharmacy, Mother and Child Institute, Nephrology Unit, and Biochemistry laboratory of Nicolae Testemitanu State University of Medicine and Pharmacy. The object of the study were 60 children with primary glomerulonephritis (PGN), including 25 children with steroidsensitive nephrotic syndrome (SSNS), 15 children with ster oid-resistant nephrotic syndrome (SRNS), 20 children with chronic glomerulonephritis (CGN) mixed form, being examined at different clinical stages of the disease. Control group constituted 20 practically healthy children. Results. This study reveals an increase by 1.6 times of ET-1 levels in the urine of the group of children with acute glomerulonephritis (AGN) SSNS during clinical manifestations and by 1.8 times in the group of children with SRNS compared to the control group. During remission, it was revealed a reduction of the level of ET-1 in urine. It was also identified a marked increase, by 16.9 times of ET-1 values in the urine of the group of patients with CGN during relapse compared to the control group. In these patients, during remission was noticed almost a double decrease of this index that exceeded by 8.1 times the control group. It was stated that in CGN mixed form in relapse and remission periods occurs a marked increase in the concentration of ET-1 in urine, which exceeded by 10 times AGN indices registered in nephrotic syndrome. Conclusions. Determination of ET-1 in urine may be an important marker for non-invasive assessment of renal injury in glomerulonephritis in children, non-invasive diagnostic differentiation of different variants of the disease, monitoring of evolution and development of kidney-protective treatment strategies.

Cuvinte-cheie
endotelină,

glomerulonefrită, copii