Conţinutul numărului revistei |
Articolul precedent |
Articolul urmator |
728 2 |
Ultima descărcare din IBN: 2020-02-14 09:19 |
Căutarea după subiecte similare conform CZU |
342.1/.6(498) (1) |
Stat. Popor. Națiune. Putere de stat (74) |
Stat. Structura statului (229) |
Autoritate supremă. Suveranitate. Forme de stat. Forme de guvernământ (458) |
Constituții. Adunări legislative (913) |
Puterea statului. Sistemul și funcția organelor de guvernământ (1759) |
Puterea executivă a statului. Organele centrale ale conducerii de stat (2619) |
SM ISO690:2012 MOLDOVEANU, Bianca. Mecanismul puterii în stat: istorie şi actualitate. In: Legea şi Viaţa, 2016, nr. 11(299), pp. 51-53. ISSN 2587-4365. |
EXPORT metadate: Google Scholar Crossref CERIF DataCite Dublin Core |
Legea şi Viaţa | |||||||
Numărul 11(299) / 2016 / ISSN 2587-4365 /ISSNe 2587-4373 | |||||||
|
|||||||
CZU: 342.1/.6(498) | |||||||
Pag. 51-53 | |||||||
|
|||||||
Descarcă PDF | |||||||
Rezumat | |||||||
Teoria separaţiei celor trei puteri în stat există de peste două secole. În diferite ţări ea a evoluat într-un mod diferit. Autorul menţionează faptul că, chiar şi în cadrul aceluiaşi stat, separaţia puterilor poate evolua cu preponderenţă spre puterea legislativă sau spre puterea executivă. Astfel, nu putem vorbi de o separaţie strictă sau rigidă a puterilor. Autorul invocă numeroase exemple de deformare a acestui principiu, menţionînd faptul că, în prezent, se consideră că rolul puterii executive este primordial comparativ cu cel al puterii legislative. |
|||||||
Cuvinte-cheie putere de stat, partide politice, putere executivă, teoria separaţiei puterilor, delegare legislativă |
|||||||
|