Bancruta prevede încălcările admise în procesul de insolvabilitate. Cu titlu de opinie, este necesară incriminarea doar a bancrutei frauduloase, care este admisă prin faptele intenţionate şi ilegale ale creditorilor, precum şi prin frauda admisă de către aceştia (care nu poate fi decît intenţionată). În acest sens, deşi ar fi existentă deosebirea dintre o bancrută simplă şi o bancrută frauduloasă, aceasta nu este necesară, luînd în calcul gradul prejudiciabil al infracţiunii, incriminarea pe cale penală a faptelor de bancrută simplă. Argumentele noastre sînt justificate şi din realitatea şi necesitatea luării în vedere a faptului că insolvabilitatea, care în textul art. 252 şi 253 Cod penal al RM apare ca un sistem de acţiuni (inacţiuni) aflate în raport de cauzalitate cu daunele cauzate creditorilor, pe cînd în alte situaţii insolvabilitatea este determinată ca o urmare imediată (consecinţă prejudiciabilă) a infracţiuni.

Bankruptcy provides violations committed under bankruptcy. By way of review, it is necessary to criminalize only the fraudulent bankruptcy, which is accepted by creditors and illegal intentional acts, as well as fraud admitted by them (which can only be intentional). In this respect, although existing as simple distinction between bankruptcy and fraudulent bankruptcy, it would not be necessary, taking into account the degree of harm of the crime, criminalization about criminal offenses of simple bankruptcy. Our arguments are justified, and the reality and the need to take into account the fact that the insolvency which the text of art. 252 and 253 of the Penal Code. RM appears as a system of actions (inactions) in causal relation to the damage caused to creditors, then in other situations – insolvency is determined as an immediate result (harmful consequence) of crime.