Principiul prezumției nevinovăției reprezintă într-un proces penal și contravențional una dintre garanțiile dreptului persoanei de a nu fi învinuită și trasă la răspundere, decît ca rezultat al administrării în cadrul unui proces legal a probelor care să demonstreze vinovăția. Această garanție este una firească în raport cu valorile general umane create și promovate de societate. Atunci, însă, cînd pe cîntarul justiției este pusă o chestiune fundamentală, și anume cea de asigurare a însăși existenței fiinţei umane – cea de mediu, sîntem de părerea că păstrarea în mod axiomatic a acestui principiu de prezumție a nevinovăției ar reprezenta un pericol de a ignora ideea potrivit căreia asigurarea unui scop de esență naturală nu poate fi realizată prin mijloace create pentru asigurarea unui scop de esență socială. Astfel, consacrarea principiului prezumției vinovăției în procedura contravențională, prin efectul căreia sarcina probării nevinovăției se trece pe seama făptuitorului, reprezintă o primă încercare de a revigora mecanismele de protecție a mediului, dar și un indiciu a faptului că Statul oferă o atenție distinctă problemei de protecție a mediului.

In a criminal and contravention case, the principle of presumption of innocence represents one of the guaranties of person’s right of not being charged, and not the administration of evidence in a legal case that can demonstrate the guilty. This guaranty is natural according to general human values created and promoted by society. But when on the scales of justice is put a fundamental issue, namely that of ensuring the very existence of human beings – the environment, we feel that keeping the axiomatic mood of the principle of presumption of innocence would be a danger to ignore the idea that the purpose of ensuring a natural essence cannot be achieved by means which are designed to ensure an essentially social purpose. Thus, to establish the principle of presumption of guilt in the contravention procedure by the effect that the burden of proof of innocence pass on perpetrator’s account, it would represent a first attempt to revive the mechanisms of environmental protection, but also an indicator that the state offers a carefully distinct problem for the environmental protection.