Republica Moldova a aderat, propriu-zis, la Procesul Bologna, în 2005, an, în care au început să fie realizate mai multe reforme în domeniul învățământului superior. Un prim element ține de autonomia financiară a universităților. Lipsa unui suport financiar suficient din partea statului a fost compensată cu introducerea studiilor cu plată, care a permis universităților să supraviețuiască în condițiile subfinanțării guvernamentale și să-și gestioneze independent resursele financiare acumulate din taxele de studii. Pentru un nivel adecvat de finanțare este necesar un instrument de identificare a costurilor reale de instruire. În acest articol, ne-am propus să cercetăm avantajele și dezavantajele metodei de calculație a costurilor pe activități.

The Republic of Moldova has, de facto, joined the Bologna Process in 2005, and starting with this year multiple reforms in the higher education realm have been peformed. One primary aspect deals with the financial autonomy of the universities. The lack of an adequate financial support from the government was offset by the introduction of paid studies, which allowed universities to survive under government underfunding conditions and to independently manage their financial resources gained from tuition fees. In order to determine the adequate level of funding a tool for identifying the real training costs is required. In this article, we aim to investigate the pros and cons of the method of activitybased costing.