Conţinutul numărului revistei |
Articolul precedent |
Articolul urmator |
1451 4 |
Ultima descărcare din IBN: 2023-11-08 15:24 |
Căutarea după subiecte similare conform CZU |
902/903(498)"637" (4) |
Arheologie (935) |
Preistorie. Vestigii preistorice, artefacte, antichități (2093) |
SM ISO690:2012 CAVRUC, Valeriu. Олово и соль в карпатском бассейне в бронзовом веке. In: Revista Arheologică, 2011, nr. 1-2(7), pp. 5-46. ISSN 1857-016X. |
EXPORT metadate: Google Scholar Crossref CERIF DataCite Dublin Core |
Revista Arheologică | |||||
Numărul 1-2(7) / 2011 / ISSN 1857-016X /ISSNe 2537-6144 | |||||
|
|||||
CZU: 902/903(498)"637" | |||||
Pag. 5-46 | |||||
|
|||||
Descarcă PDF | |||||
Rezumat | |||||
Staniul şi sarea în Bazinul Carpatic în epoca bronzului (Partea întâi). În literatura de specialitate s-a încetăţenit ipoteza conform căreia pe parcursul epocii bronzului staniul din Boemia ajungea în spaţul intracarpatic în schimbul sării. Autorul supune această ipoteză verifi cării. În acest scop, sunt urmărite, pe de o parte, evoluţia producţiei şi utilizării bronzurilor cu staniu în Europa de Sud-Est, iar pe de altă parte – dinamica exploatării sării în Transilvania şi Maramureş. Cele mai vechi obiecte confecţionate din cupru în amestec cu staniu apar în nordul Peninsulei Balcanice încă în mileniul IV î.Hr. În Bazinul Carpatic obiecte confecţionate din acest aliaj în mod sporadic apar începând din prima jumătate a mil. III î.Hr. În mileniul următor şi primele secole ale mil. I î.Hr. cele mai multe obiecte de bronz din Bazinul Carpatic conţin cositor. Până la mijlocul mil. II î.Hr. acest aliaj a fost folosit în principal la confecţionarea obiectelor cu valoare simbolică (arme de paradă şi podoabe). În contextul progreselor remarcabile ce s-au produs în metalurgia bronzului din a doua jumătate a mil. II î.Hr., acest aliaj devine un bun de larg consum.
Dezvoltarea maximă a metalurgiei bronzului în spaţiul intracarpatic a avut loc între anii 1250/1200 şi 1050/1000 î.Hr. Din aceeaşi perioadă datează şi cele mai vechi descoperiri de staniu pur în Bazinul Carpatic. Cele mai bogate surse de staniu, din care acest metal putea să ajungă în Bazinul Carpatic, se afl au în Boemia şi nord-vestul Peninsulei Balcanice. Totodată, se constată existenţa unor zăcăminte de cositor în Slovacia, Maramureş, Transilvania, Crişana şi Banat. Vestigiile arheologice privind exploatarea preistorică a sării în spaţiul intracarpatic sunt atestate în principal în Maramureşul de Nord şi jumătatea septentrională a Transilvaniei. Cele mai vechi dintre acestea datează din prima jumătate a mil. III î.Hr. Pe tot parcursul mil. III î.Hr. sarea era exploatată la scară mică şi era destinată consumului local. În perioada dintre anii cca 1600 şi cca 850 î.Hr., sarea în spaţiul intracarpatic era exploatată la scară industrială. Cele mai multe vestigii privind exploatarea industrială a sării din spaţiul intracarpatic datează însă din anii cca 1200 şi 1000 î.Hr. De remarcat că toate acestea se afl ă exclusiv în văile râurilor navigabile (Tisa Superioară, Someşul Mare, Someşul Mic şi Mureşul). Se estimează că în a doua jumătate a mil. II – începutul mil. I î.Hr. sarea extrasă din zăcămintele Transilvaniei şi Maramureşului era destinată în principal teritoriilor din valea Tisei Mijlocii şi Inferioare, lipsite de acest mineral. |
|||||
Cuvinte-cheie Salt, Bronze Age, tin, metallurgy, Transylvania Maramureş |
|||||
|