Orientarea constructivistă e abordată în studiul de faţă ca una fundamentală pentru epistemologie. Bazat pe principiile raţionalismului şi neoraţionalismului („raţionalismul integral”), constructivismul utilizează, după cum va fi demonstrat, mai multe proceduri ce-i etalează diversitatea formelor de manifestare. Pornind de la unitatea relativă a structurilor gnoseologice şi ontologice, constructivismul racordează în viziunile sale devenirea şi funcţionarea sistemelor ideaticocognitive cu cele ontologice. Pe acest vector se înscrie potenţialul teoretico-metodologic al epistemologiei kantiene care demonstrează atât vocaţia productivă a raţiunii în cunoaştere, cât şi cea analitică în depistarea şi înţelegerea ideilorconcepte, ideilor fondatoare ale textelor. Ontologia fiinţei umane e deconstruită şi reconstruită prin prisma existenţialismului heideggerian. În fine, schimbul experienţei constructiv-educative dintre ştiinţă şi filosofie e demonstrat prin analiza epistemologiei constructiviste a lui G.Bachelard.

In the present study, the constructive orientation is regarded as fundamental to epistemology. Based on the principles of rationalism and neorationalism („integral rationalism”), the constructivism utilizes, as will be demonstrated, multiple procedures that flaunt its diversity of forms of manifestation. Starting from the relative unity of the gnosiological and ontological structures, the constructivism connects within its visions the creation and the functioning of the ideationalcognitive systems with the ontological ones. This vector is inscribes the theoretico-metodological potential of the Kantian epistemology, which demonstrates both the productive vocation of rationalism in knowledge and the analytical one in noticing and understanding of ideas/concepts ,the founding ideas of the texts. The ontology of the human being is deconstructed and reconstructed through the prism of the heideggerian existentialism. And lastly, the exchange of the constructive-educational experience between science and philosophy is demonstrated by the study of the constructive epistemology of Gh.Bachelard.