Articolul reprezintă o abordare pragmastilistică a utilizării expresiilor frazeologice în textul jurnalistic de opinie, în care prezenţa acestora serveşte la nuanţarea unor idei, atitudini, percepţii ale proceselor politice, sociale, economice, culturale din ţară. Relevând multiple aspecte de definire şi delimitare ale frazeologismelor, precum şi rolul lor în comunicarea mediatică, dezvăluim pregnanţa, efectele pragmatice obţinute prin transfigurarea, renovarea, adesea spectaculoasă, a acestora în diverse contexte. Utilizarea metaforelor oralităţii ţinteşte spre atragerea unui public numeros şi sensibil la modulaţiile unor structuri neordinare, la grotescul variaţiilor de limbaj. Totodată, inserţia inspiratelor creaţiuni verbale intensifică notele rebele de ironie şi satiră, activate în pana publiciştilor, privind lucruri dizgraţioase, repugnante din societate.

This article represents a pragmastylistic approach of the usage of phraseological units in journalistic text expressions, where their presence serves to refining ideas, attitudes and perceptions of political, social, economic and cultural processes happening in the country. Highlighting various aspects of definition and delimitation of phraseological units and their role in media communication, we aim to decelate the poignancy, pragmatic functions obtained by their transfiguration, renovation – often spectacular – in different contexts. The effects obtained by using metaphors in orality aim to attract a large audience, sensitive to modulations of unusual structures, to the grotesque of language variations. At the same time, the insertion of inspired verbal innovations enhances the rebel notes of irony and satire rebel activated by publicists, concerning disgraceful, repugnant aspects of society.