Reabilitarea bolnavilor cu disfuncţie postinfarctică a ventriculului stâng; evaluarea capacităţii funcţionale şi a factorilor de prognoză îndepărtată
Închide
Conţinutul numărului revistei
Articolul precedent
Articolul urmator
835 2
SM ISO690:2012
VATAMAN, Eleonora. Reabilitarea bolnavilor cu disfuncţie postinfarctică a ventriculului stâng; evaluarea capacităţii funcţionale şi a factorilor de prognoză îndepărtată. In: Buletinul Academiei de Ştiinţe a Moldovei. Ştiinţe Medicale, 2006, nr. 1(5), pp. 49-56. ISSN 1857-0011.
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Buletinul Academiei de Ştiinţe a Moldovei. Ştiinţe Medicale
Numărul 1(5) / 2006 / ISSN 1857-0011

Reabilitarea bolnavilor cu disfuncţie postinfarctică a ventriculului stâng; evaluarea capacităţii funcţionale şi a factorilor de prognoză îndepărtată

Pag. 49-56

Vataman Eleonora
 
IMSP Institutul de Cardiologie
 
 
Disponibil în IBN: 16 decembrie 2013


Rezumat

Studiul a fost efectuat în 2 grupuri de pacienţi: gr.1 – 135 de persoane, care au îndeplinit programul de reabilitare spital-sanatoriu-ambulator, majoritatea fiind locuitori ai urbelor, şi gr. 2 – 101 de pacienţi, care n-au îndeplinit acest program, majoritatea fiind din localităţile rurale. În baza examenului noninvaziv policardiografic şi a testelor de efort dozat au fost selectate criteriile informative pentru a valorifica contractilitatea miocardului, funcţia de pompă cardiacă şi rezerva ei.Programul de reabilitare complexă a contribuit la descreşterea manifestărilor ischemice, a indicilor masei infarctului miocardic şi a frecvenţei dezvoltării diskineziei parietale. S-a constatat o încetinire a progresării procesului de remodelare postinfarctică a ventriculului stâng de 2-3 ani şi majorarea toleranţei la efort fizic de la 557±51 kgm/min după 3 luni până la 715±52 kgm/min după 36 luni de la infarctul miocardic în absenţa modificărilor pozitive în grupul de control. Dovadă a eficacităţii programului de reabilitare au fost incidenţa mai mică a dezvoltării insuficienţei cardiace, reducerea incidenţei factorilor de risc (fumatul, hipertensiunea arterială, nivelul trigliceridelor, tendinţa spre trombofilie) şi restabilirea capacităţii de muncă la 57,6% de pacienţi din gr.1 comparativ cu 41,8% în grupul de control ( P<0,01).

The investigation has been carried out in 2 groups of patients: gr.1 – 135 persons underwent a complete rehabilitation program including hospital-sanatorium-ambulatory stages, all being citizens, and control gr.2 – 101 pts, didn’t pass this program, the most part of them being country inhabitants. On the basis of noninvasive polycardiografi c examination and exercise tests data have been selected the informative criteria for valuing myocardial contractility, cardiac pumping performance and pumping reserve. The use of a complex program of cardiac rehabilitation contribute to a decrease of myocardial ischemia manifestations being associated by lower myocardial infarction mass indexes and less frequent development of left ventricular (LV) dyskinezia. Thus, a 2-3 years delay in the process of LV remodelation have been achieved in group 1and beside this the exercise tolerancy increased from 557±51 kgm/min after 3 months to 715±52 kgm/min after 36 months without increasing in myocardial consumption in the absence of positive changes in control group. Less incidence of heart failure development, the reduction of the risk factors (smoking, arterial hypertension, the level of triglicerides, tendency to trombophilia) and the recovery of the work capacity in 57,6% patients in first group in comparison with 41,8% in control group (P<0,01) prove the efficacy of the applied rehabilitation program.