Moleculele, ce conţin inele biciclice cu caracter alifatic şi cu un atom de nitrogen comun sunt destul de răspandite intr-o mulţime de alcaloizi naturali. Sistemul inelar biciclic de 1-aza-biciclo-[1.3.3]-nonan, de asemenea numit scheletul de izogranatanină, a fost sintetizat pentru prima dată de către McElvain şi R. Adams prin condensarea lui Dieckmann in 1923. Analogii eteroatomici de izogranatanină (4,6-dioxa1-azabiciclo[3.3.1]nonan) reprezintă un interes deosebit din punctul de vedere ştiinţific ca substanțe cu activitatea antineoplazică. Deocamdată, se cunoaşte un număr limitat de brevete, care descriu structurile pe baza a eterociclului de izogranatanină cu activitate biologică. Obiectivul studiului este analiza spectrală in IR a unui nou compus cu activitatea anticanceroasă – clorura de 1-amino-5-(2-hidroxietil)-2,8-dioxa5-azoniabiciclo[3.3.1]-nonaniu sub formă de lichid ionic.