Теплообмен при электрогидродинамической прокачке в испарительно-конденсационной системе
Închide
Conţinutul numărului revistei
Articolul precedent
Articolul urmator
293 2
Ultima descărcare din IBN:
2018-06-30 17:37
Căutarea după subiecte
similare conform CZU
536.248.2 (7)
Conducerea căldurii. Transferul de căldură (27)
SM ISO690:2012
БОЛОГА, Мирча; ГРОСУ, Фёдор; КОЖЕВНИКОВ, Игорь; ПОЛИКАРПОВ, А.А.; МОТОРИН, О.В.. Теплообмен при электрогидродинамической прокачке в испарительно-конденсационной системе. In: Электронная обработка материалов. 2014, nr. 3(50), pp. 44-51. ISSN 0013-5739.
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF
BibTeX
DataCite
Dublin Core
Электронная обработка материалов
Numărul 3(50) / 2014 / ISSN 0013-5739 /ISSNe 2345-1718

Теплообмен при электрогидродинамической прокачке в испарительно-конденсационной системе

CZU: 536.248.2
Pag. 44-51

Болога Мирча, Гросу Фёдор, Кожевников Игорь, Поликарпов А.А., Моторин О.В.
 
Институт прикладной физики АНМ
 
Disponibil în IBN: 8 decembrie 2015


Rezumat

Приводятся гидродинамические и температурные закономерности тепломассопереноса в контуре испарительно-конденсационной системы, представляющей собой пульсационную тепловую трубу со встроенными нагревателем рабочей жидкости, одновременно служащим испарителем, конденсатором пара и электрогидродинамическим (ЭГД) насосом, предназначенным для принудительной прокачки теплоносителя. Раскрыто влияние на теплоотдачу электрического тока и напряжения на ЭГД насосе, подаваемой мощности нагрева, температурного напора и других факторов с целью выявления физических особенностей исследуемых процессов и создания теоретических предпосылок для их расчета. Электрическое поле не накладывается традиционно на всю систему, охватывающую зоны испарения и конденсации, а выводится за их пределы в виде отдельной компоненты системы – ЭГД насоса. Экспериментальные данные обработаны в виде «спрямленных» зависимостей, носящих обобщенный характер, между определяемыми и определяющими параметрами процесса. Результаты могут быть использованы для углубленных исследований, а также проектирования и создания охлаждающих и термостабилизирующих малогабаритных ЭГД устройств.

The article considers hydrodynamic and temperature dependencies of heat and mass transfer in an evaporative condensing system representing a pulsating heat pipe with a built-in heater, used as an evaporator, a vapor condenser and an electrohydrodynamic pump for forced pumping through a coolant. The influence of the electric current intensity and voltage on the electrohydrodynamic pump, applied power, temperature head and other factors on heat transfer has been investigated in order to reveal physical peculiarities of the processes under investigation and creation of a background for their calculation. An electric field is used only in the electrohydrodynamic pump which is situated outside of the evaporator and condenser. Experimental data are treated in the form of “rectified” dependencies, having a generalized character, between dependent and governing parameters of the process. The obtained results can be used for in-depth investigations as well as for the design and fabrication of cooling and compact thermo-stabilizing electrohydrodynamic devices.

Cuvinte-cheie
пульсационные тепловые трубы, электрогидродинамический насос и прокачка, Электрическое поле, теплоотдача, двухфазная смесь, аппроксимация данных

DataCite XML Export

<?xml version='1.0' encoding='utf-8'?>
<resource xmlns:xsi='http://www.w3.org/2001/XMLSchema-instance' xmlns='http://datacite.org/schema/kernel-3' xsi:schemaLocation='http://datacite.org/schema/kernel-3 http://schema.datacite.org/meta/kernel-3/metadata.xsd'>
<creators>
<creator>
<creatorName>Gribincea, A.I.</creatorName>
<affiliation>Universitatea Liberă Internaţională din Moldova, Moldova, Republica</affiliation>
</creator>
<creator>
<creatorName>Sasih, K.</creatorName>
<affiliation>Necunoscută, Turcia, Turcia</affiliation>
</creator>
<creator>
<creatorName>Karacaoglo, S.</creatorName>
<affiliation>Necunoscută, Turcia, Turcia</affiliation>
</creator>
</creators>
<titles>
<title xml:lang='ro'>Turcia la intersecţia intereselor comercial-economice </title>
</titles>
<publisher>Instrumentul Bibliometric National</publisher>
<publicationYear>2014</publicationYear>
<relatedIdentifier relatedIdentifierType='ISSN' relationType='IsPartOf'>1857-4130</relatedIdentifier>
<subjects>
<subject>economia mondială</subject>
<subject>Turcia</subject>
<subject>intersecţie</subject>
<subject>robia economică</subject>
<subject>relaţii internaţionale</subject>
<subject>comerţ</subject>
<subject>consum</subject>
<subject>cheltuieli</subject>
<subject>Uniunea Vamală</subject>
<subject schemeURI='http://udcdata.info/' subjectScheme='UDC'>339.5:338(560)</subject>
</subjects>
<dates>
<date dateType='Issued'>2014-08-01</date>
</dates>
<resourceType resourceTypeGeneral='Text'>Journal article</resourceType>
<descriptions>
<description xml:lang='ro' descriptionType='Abstract'>Turcia a înregistrat, în ultimele 4 decenii, o creştere remarcabilă din punct de vedere economic. Industria energetică este reprezentată îndeosebi prin industria cărbunilor (mai ales lignit şi huilă), localizată în nord-vestul Anatoliei. Energia electrică se obţine în cadrul hidrocentralelor şi termocentralelor. Ca mărime, Turcia este a 15-a a GDP-PPP a lumii, şi a 17-a a NGDP. Ţara este un membru fondator al OECD şi G-20 a economiei majore. Începând cu anul 1983, Turcia parcurge o serie de reforme care au fost iniţiate de prim ministrul şi proiectate să transforme economia din statistici, sistem izolat, la un sector privat; model bazat pe piaţă. Reformele impulsionează creşterea rapidă, dar această creştere a fost punctată de recesiunile mari şi crizele financiare în 1994, 1999 şi 2001, rezultând o medie de 4% GDP creştere/an între 1981 şi 2013. Lipsa reformelor fiscale suplimentare, combinate cu deficitele unui sector public mare şi în creştere şi corupţia pe scară largă, rezultată din inflaţia mare, un sector bancar slab şi volatilitate macroeconomică crescută. Din anul 2012, principalii parteneri comerciali ai Turciei sunt: Germania, Rusia şi Iran. Turcia a profitat de o uniune vamală cu Uniunea Europeană, semnată în 1995, pentru a creşte producţia industrială pentru export, beneficiind, în acelaşi timp, de investiţii străine UE – origine în ţară. Turcia este, de asemenea, o sursă de investiţii străine directe în Europa Centrală şi de Est şi CSI, cu mai mult de 1.5 miliarde dolari investite. 32% a fost investit în Rusia, în primul rând în sectorul resurselor naturale şi construcţii, iar 46% din vecinii Turciei de la Marea Neagră, Bulgaria şi România. Companiile turceşti au, de asemenea, stocurile de ISD considerabile în Polonia, la aproximativ 100 milioane dolari. Firmele de construcţii şi de contractare au fost actori importanţi, cum ar fi: Enka, Tekfen, Gama, şi Üçgen İnşaat, precum şi cele trei grupe industriale, Anadolu Efes Group, Sisecam Group şi Vestel Group. Exporturile au ajuns la 115.3 miliarde dolari în 2007, dar importurile au crescut la 162.1 miliarde dolari, în mare parte ca urmare a creşterii cererii de resurse energetice, cum ar fi gaze naturale şi ţiţei. Turcia vizează exporturile de 200 miliarde dolari, în 2013, şi comerţul total de cel puţin 450 miliarde dolari. Nu a fost o schimbare considerabilă a exporturilor în ultimele două decenii. Cota de gaze naturale a scăzut de la 74%, în 1980, la 30% în 1990, şi 12% în 2005. Ponderea medie şi produsele de înaltă tehnologie au crescut de la 5%, în 1980, la 14%, în 1990, şi 43% în 2005.</description>
<description xml:lang='en' descriptionType='Abstract'>Turkey has made in the last 4 decades a remarkable growth in economy. The energy industry is represented mainly by the coal industry (especially lignite and coal), located in northwest Anatolia. The electricity is produced in the hydro and thermal power plants.Turkey has the world's 17th largest nominal GDP, and 15th largest GDP by PPP. The country is a founding member of the OECD (1961) and the G-20 major economies (1999). Since December 31, 1995, Turkey is also a part of the EU Customs Union. While many economies have been unable to recover from the recent global financial recession, the Turkish economy expanded by 9.2% in 2010, and 8.5 percent in 2011, thus standing out as the fastest growing economy in Europe, and one of the fastest growing economies in the world. Hence, Turkey has been meeting the “60 percent EU Maastricht criteria” for public debt stock since 2004. Similarly, from 2002 to 2011, the budget deficit decreased from more than 10 percent to less than 3 percent, which is one of the EU Maastricht criteria for the budget balance.As of 2012, the main trading partners of Turkey are Germany, Russia and Iran. Turkey has taken advantage of a customs union with the European Union, signed in 1995, to increase industrial production for exports, while benefiting from EU – origin foreign investment into the country.
Turkey is also a source of foreign direct invest-ment in central and eastern Europe and the CIS, with more than $1.5 billion invested. 32% has been invested in Russia, primarily in the natural resources and construction sector, and 46% in Turkey’s Black Sea neighbours, Bulgaria and Romania. Turkish companies also have sizable FDI stocks in Poland, at about $100 million. The construction and contracting companies have been significant players, such as Enka, Tekfen, Gama, and Üçgen İnşaat, as well as the three industrial groups, Anadolu Efes Group, ŞişeCam Group and Vestel Group. The exports reached $115.3 billion in 2007, but imports rose to $162.1 billion, mostly due to the rising demand for energy resources like natural gas and crude oil. Turkey targets exports of $200 billion in 2013, and a total trade of at least $450 billion. There has been a considerable shift in exports in the last two decades. The share of natural gas decreased from 74% in 1980 to 30% in 1990 and 12% in 2005. The share of mid and high technology products has increased from 5%, in 1980, to 14%, in 1990, and 43%, in 2005.</description>
</descriptions>
<formats>
<format>application/pdf</format>
</formats>
</resource>