Este dificil sau practic imposibil a ne expune asupra realizării unei justiții calitative și eficiente în societatea contemporană, fără a ne expune asupra statutului magistratului. Statutul magistratului – atât statutul judecătorului, cât și al procurorului – au un caracter special, distinct de statutul funcționarului public. Caracterul special al acestui statut nu se rezumă la un ansamblu de drepturi subiective suplimentare, în coraport cu statutul juridic al altor subiecți de drept; el este accentuat printr-un sistem de obligațiuni juridice pronunțate și de garanții juridice. Statutul magistratului este determinat și de anumite principii fundamentale. Într-un regim democratic contemporan, determinarea statutului magistratului este bazată pe următoarele principii – principiul independenței magistratului, principiul imparțialității magistratului și principiul răspunderii echitabile a magistratului. Magistratul, prin menirea sa de realizare a justiţiei sau de contribuire la realizarea justiţiei, este condamnat la respectarea anumitor rigori speciale de pregătire profesională şi de integritate, din motiv că justiţia este percepută de societate anume prin prisma personalităţii intelectuale şi morale a magistratului. În concluzie, distingem clar specificul structural al statutului magistratului prin natura, axiologia și particularitățile sale, care îl deosebesc de un simplu statut profesional. Primul compartiment include cerințe de instruire profesională și de integritate; al doilea compartiment este determinat de accederea în profesie și promovarea în cariera de magistrat, independența și imparțialitatea magistratului. Al treilea compartiment al statutului magistratului este orientat spre pachetul social și răspunderea juridică a magistratului, înglobând drepturile subiective personalizate. În celelalte domenii, putem vorbi numai despre drepturile subiective profesionale ale magistratului, confirmate prin normele de procedură.

It is very difficult or practically impossible to talk about realizing a qualitative and efficient justice in the contemporary society out of the topic of the magistrate’s statute. The last one, including the judge’s statute and the prosecutor’s statute – has specific features. This particularity is not resumed to a totality of some additional subjective rights; it is emphasized a system of legal obligations and guarantees. The magistrate’s statute is also determined by some specific principles. We will mention such principles as the magistrate’s independence, the magistrate’s impartiality and the magistrate’s reasonable responsibility – these being inherent principles for a democratic contemporary regime. As the magistrates have the purpose to realize the justice and contribute to realizing justice, it is inevitable for him to correspond to some special requirements of professionalism and integrity, because justice is perceived by the society through the intellectual personality and the morality of the magistrate. In conclusion, we may clearly distinguish the structure of the magistrate’s statute, by its nature, axiology and specific features that make it be different of any other professional statute. The first section includes requirements of professionalism and integrity; the second one is determined by the access in the profession and the career advance, the magistrate’s independence and impartiality. The third section of the magistrate’s statute includes the social pack and the magistrate’s legal responsibility that comprise personalized subjective rights. In other domains may be mentioned only professional subjective rights of the magistrate established by procedural norms.