Conţinutul numărului revistei |
Articolul precedent |
Articolul urmator |
863 36 |
Ultima descărcare din IBN: 2024-02-03 17:52 |
Căutarea după subiecte similare conform CZU |
94(478) (1654) |
Istoria Moldovei. Republica Moldova (67) |
SM ISO690:2012 SCLIFOS, Eugen-Tudor. Problema Basarabiei în raporturile franco-britanice după războiul Crimeii (1856). In: Revista de Ştiinţă, Inovare, Cultură şi Artă „Akademos”, 2015, nr. 3(38), pp. 123-127. ISSN 1857-0461. |
EXPORT metadate: Google Scholar Crossref CERIF DataCite Dublin Core |
Revista de Ştiinţă, Inovare, Cultură şi Artă „Akademos” | ||||||
Numărul 3(38) / 2015 / ISSN 1857-0461 /ISSNe 2587-3687 | ||||||
|
||||||
CZU: 94(478) | ||||||
Pag. 123-127 | ||||||
|
||||||
Descarcă PDF | ||||||
Rezumat | ||||||
După înfrângerea Rusiei în fața coaliției europene, problema Basarabiei intră din nou în atenția Marilor Puteri. Preliminariile păcii din ianuarie 1856 stabiliseră ca Rusia să cedeze sudul Basarabiei Principatului Moldovei, dar pe parcurs Rusia va căuta diverse motive pentru a se eschiva de la executarea acestui punct. Marea Britanie și Franța, aliați în timpul Războiului Crimeii, au puncte divergente în chestiunea Basarabiei. Guvernul de la Saint-James susține cedarea sudului Basarabiei către Moldova fără niciun fel de compensație pentru Rusia. Guvernul francez susține punctul de vedere rusesc și anume că sudul Basarabiei ar trebui să rămână Rusiei, pe motiv că este centrul coloniei bulgare. Ca urmare, pe parcursul anului 1856 s-a dus o intensă luptă diplomatică, între francezi și britanici, pentru Basarabia |
||||||
Cuvinte-cheie Basarabia, ţarism, Marile Puteri, Tratatul de la Paris, diplomaţie. |
||||||
|