Using translated fiction texts to carry out contrastive analysis of various philological categories requires the necessity to establish the quality of the text in the target language. A perfect translation means that the translator of the story is a good writer in his native language, preserving the spirit of the original. In case of morphology and syntax it is much more difficult, because the two systems diverge even in the related languages. In case of a literary text the task of confrontational linguistics is to go much deeper into language. We should draw a distinct line between intellective information and the use of language as a poetic device, as a means by which to produce an esthetic impact. A translator should be a master of style. The translated information should be endowed with considerable artful merit. There are aspects of translation, which admit a purely linguistic approach in rendering lexical semantic, grammatical, lexical-grammatical, phonological and stylistic structures, involving two or more languages. It is necessary to take into consideration the linguistic and extra-linguistic reality in intra-lingual, inter-semiotic and inter-lingual translation.

Traducerea necesită confruntarea nu doar a structurilor semantice ale unităţilor lexicale, ci şi a categoriilor gramaticale, lexical-gramaticale, fonologice şi stilistice din limbile respective. Cel care traduce trebuie să aibă în vedere că structurile semantice lexicale, categoriile gramaticale, lexical-gramaticale, fonologice şi stilistice sunt în permanentă evoluţie, ca şi limba în ansamblu. În procesul traducerii translatorii trebuie să cunoască perfect limbile folosite în plan ontic şi gnostic. Contribuţia lor subiectivă este foarte importantă. Necesită a fi luată în consideraţie realitatea lingvistică şi extralingvistică în traducerea intra-linguală, inter-semiotică şi inter-linguală. Modificările intenţionate ale textului pot fi motivate de cauze lingvistice şi extralingvistice pentru a crea diverse imagini.