Scopul lucrării este de a familiariza studenţii şi profesorii filologi cu un fenomen social-lingvistic extraordinar – de abreviere în masă a unităţilor lexicale. Acest fenomen necesită a fi reflectat mai detaliat în procesul de studii, însoţit de analiza motivaţiei extralingvistice ce a determinat formarea a peste 500 000 de abreviaţii în ultimii 50 de ani. Abrevie-rea unităţilor lexicale şi sintactice a fost folosită din timpurile străvechi. Însă, în sec.XX-XXI, în rezultatul accelerării progresului societăţii umane în toate domeniile de activitate, volumul de informaţie a crescut. Sunt folosite metode noi de cercetare şi studiere a vocabularului, de procesare a informaţiei abundente care se transmite prin diferite mijloace vorbitorilor de limbă. În a doua jumătate a secolului XX şi la începutul secolului XXI acronimele, iniţialismele şi pres-curtările de cuvinte au pătruns în toate sferele activităţii umane. Problemele sociale, politice, de ordin naţional şi inter-naţional, tot ce este legat de existenţa omului sunt afectate de acest fenomen sociolingvistic. Importanţa abrevierilor în procesul de comunicare este incontestabilă. Începând cu anul 1961, realitatea lingvistică impune necesitatea publicării dicţionarelor pecializate, consacrate unei noi avalanşe de neologisme, resuscitate şi perfecţionate – abrevierile, în general, acronimele şi iniţialismele în special, fapt confirmat şi de denumirea dicţionarelor: „Acronyms and Initialism Dictionary". În jumătatea a doua a secolului XX formarea a sute de mii de acronime, iniţialisme şi prescurtări a condiţionat apariţia regulată a dicţionarelor specializate în acest domeniu. În articol se întreprinde о analiză a acestui proces lexicografic şi social-lingvistic ce ţine de cursul teoretic „Lexicologia limbii engleze contemporane”. Vertiginos s-a mărit numărul lexemelor prescurtate, abreviate şi fuzionate, inclusiv al celor potenţiale, create în limba engleză, care ating cifra impună-toare de peste jumătate de milion. În unele stiluri funcţionale acronimele sunt regulat şi intenţionat folosite cu o conotaţie stilistică. Acronimele folosite în denumirile unor instituţii, organizaţii, societăţi etc. pot fi create cu scopul de a atrage atenţia şi a produce un impact emoţional asupra vorbitorilor de limbă. Denumirea abreviată a unei organizaţii, instituţii, mişcări social-politice poate contribui la succesul şi prosperitatea ei. Este evident caracterul subiectiv în crearea abre-vierilor şi prescurtărilor noi în politică, economie, în diverse activităţi sociale. Apar tot mai multe unităţi lexicale abre-viate sau prescurtate la modă. Pentru consumatori este important ca aşa unităţi metalingvistice să fie joviale, eufonice, asociate cu forme şi nume bine cunoscute. De menţionat că multe abrevieri sunt activ împrumutate sau traduse din engleză în alte limbi (NATO, UNESCO, FORTRAN, laser, radar, VIP, SIDA etc.). Există şi abrevieri create în Moldova (AŞM, UnAŞM, ASEM, USEM, ULIM, TOPAZ, MOLDTELECOM etc.).