Relaţia ambivalentă dintre antropologie şi dezvoltare îşi are originile în cadrul proiectelor administrative coloniale de guvernare şi limitrofe cu acestea, în proiectele de îmbunătăţire a vieţii sociale, ceea ce a determinat apariţia, imediat primului război mondial, a unei subdiscipline antropologice, şi anume – antropologia aplicată. Mulţi dintre autorii consacraţi domeniului descriu relaţia dintre antropologie şi dezvoltare. Chiar şi cu acceptarea antropologilor în echipele marilor agenţii ale dezvoltării, mulţi autori încă descriu relaţia „neliniştită”, „dificilă” dintre câmpul antropologic şi cel al dezvoltării, cel din urmă considerat de către James Ferguson, „diavolul geamăn” al primului. Anume aceste dispute, conform lui Doughty, devin caracteristici integrale ale relaţiei. Dincolo de aportul pe care îl poate avea antropologia în succesul politicilor dezvoltării, reprezentanţi ai acestei paradigme critică însuşi statutul ontologic al dezvoltării, considerată timp de decenii ca descriptor adevărat al realităţii, un limbaj neutru care poate fi utilizat în şi pentru diferite contexte politice. Dezvoltarea (socială, internaţională), care serveşte unor scopuri specifice politice, nu este atât de mult preocupată de specificul local, cât de (doar) producerea unor modele care pot fi aplicate în mai multe situaţii; pentru antropologie specific este descoperirea diferenţelor şi adaptarea politicilor după acest sens. De cele mai multe ori, în contextul internaţional politic şi financiar, transferele dintre guverne nu ţin cont de specificul cultural, de analizele comunităţilor beneficiare. Utilizând munca de teren, antropologul poate face o analiză clară a diverselor comportamente, societăţi, oferind observaţii importante întru realizarea cu succes a proiectelor de dezvoltare.

Relationship between the anthropology and development theory has its origins in the colonial projects of governmental administration and its ambiguous sense was enhanced by social developmental projects. Today mostly of author describe anthropology and development theory relationship as one of the most “uneasy”, “difficult” or that who is coming from the anthropological field of work called by James Ferguson as “Devil’s twin”. In this sense according to Doughty, those disputes became part of whole relationship. Besides the fact that anthropology can be important to increase the success of development policies, many representatives of Anthropology of Development criticized ontological path of this field, used for many years as main portrayer of social reality. Development serves almost of time to the specific policy purposes, and is not concerned about local conditions, but is interested into the production of models whih can be applied in many situations. While for Anthropology is important to discern the differencies and adoption of those policies which are compatibile with the local societal character. Using terrain work, anthropologist can make a clearer analysis of different societal communities, behaviours; he will bring a greater observation to the economists, or developers, or to other investigations groups.