Autorii aduc claritate în ce priveşte utilizarea termenilor de cauzalitate, legătură cauzală, cauză şi efectul legăturii cauzale în domeniul determinismului cauzalităţii. În procesul de cercetare a semnelor laturii obiective a componenţei de infracţiune, dreptul penal operează, în mod exclusiv, cu noţiunea de legătură cauzală. În literatura de specialitate uneori este utilizată şi noţiunea de cauzalitate, însă fără delimitarea evidentă şi clară a acesteia de legătura cauzală, iar de frecvente ori – în calitate de sinonim contextual al celei din urmă. În cadrul articolului se ajunge la concluzia că pentru activitatea practică utilizarea doar a noţiunii „legătură cauzală” este pe deplin argumentată şi suficientă. Însă, pentru ştiinţa empirică şi teoretică a dreptului penal limitarea întregii cauzalităţi doar la legătura cauzală este inadmisibilă: în cazul analizei acestor noţiuni devine clar că după conţinut ele nu coincid şi, respectiv, este diferită şi importanţa acestora. În continuare, este determinat faptul că coraportul noţiunilor „cauzalitate” şi „legătură cauzală” se reflectă în formă de subordonare, unde în ordine ierarhică superioară este plasată categoria cauzalităţii. În acelaşi timp, noţiunea „legătură cauzală” atrage atenţia asupra coraportului intern, asupra legăturii dintre două elemente – dintre cauză şi efect – şi presupune existenţa modelului constituit din trei componente: cauza – legătura cauzală – efectul (consecinţa).

This article produces clarity in the use of terms causality, causal link, the cause and effect of the causal link in the field of determinism of causality. Within the research of the objective side signs of the component of the offence, the penal law operates exclusively with the concept of causal link. In the relevant scientific literature it is also used the notion of causality, but without any obvious and clear delineation from the concept of causal link and frequently as it contextual synonym. Within the article it is concluded that for exclusive practical activity the use of the causal link concept is sufficient and fully justified. However, with regard to the empirical and theoretical study of penal law restricting the entire causality to solely the casual link is inadmissible: by analyzing these concepts it becomes clear that they do not coincide in content and as a result their importance is different as well. Next, it is determined that the correlation of the concepts of causality and causal link is reflected through subordination, which places causality in a hierarchical superior category. At the same time, the concept of causal link draws our attention to one of its internal processes, on the relationship between two elements – the cause and effect – which underlines the existence of the model consisting of three components: the cause – the causal link – the effect (the consequence).