Conţinutul numărului revistei |
Articolul precedent |
Articolul urmator |
726 5 |
Ultima descărcare din IBN: 2019-07-31 12:39 |
Căutarea după subiecte similare conform CZU |
618.3-079.7:575 (1) |
Științe medicale. Medicină (10973) |
Genetică generală. Citogenetică generală (426) |
SM ISO690:2012 ARTYOMENKO, Volodymyr. Optimizarea diagnosticului prenatal al bolilor congenitale și ereditare. In: Revista de Ştiinţe ale Sănătăţii din Moldova, 2014, nr. 2, pp. 36-39. ISSN 2345-1467. |
EXPORT metadate: Google Scholar Crossref CERIF DataCite Dublin Core |
Revista de Ştiinţe ale Sănătăţii din Moldova | |||||
Numărul 2 / 2014 / ISSN 2345-1467 | |||||
|
|||||
CZU: 618.3-079.7:575 | |||||
Pag. 36-39 | |||||
|
|||||
Descarcă PDF | |||||
Rezumat | |||||
Introducere. Metoda de bază utilizată pentru diagnosticul prenatal al anomaliilor ereditare și congenitale este ecografia efectuată la 10-14 săptămâni de sarcină, urmată de utilizarea protocolului de evaluare a dezvoltării structurilor anatomice fetale. Materiale și metode. Investigațiile s-au efectuat în 2 etape. La prima etapă au fost examinate 100 de femei; 50 dintre acestea, cu avorturi spontane în anamneză, au fost alocate în lotul 1. La etapa a doua al studiului, la 5498 de femei li s-a efectuat ecografie transvaginală la termenul de 11-14 săptămâni de sarcină. La 55 dintre acestea au fost constatate anomalii congenitale și ereditare la făt sau nou-născut. Aceste 55 de femei au constituit lotul 2 de studiu. În baza acestor două loturi a fost elaborat un protocol optimizat de examinare ecografică a structurilor anatomice fetale la termenul de 11-14 săptămâni de sarcină. Rezultate. Ecografia transvaginală este considerată o metodă înalt informativă pentru diagnosticul prenatal, la termeni mici de sarcină, care poate detecta 43,6% din toate
malformațiile congenitale ale fătului. În baza studiului, s-au
elaborat valori normative pentru transluciditatea nucală fetală
(care depinde de valoarea numerică a lungimii coccissacru).
De asemenea, s-a elaborat un protocol de evaluare a structurilor anatomice și organelor fetale în cadrul ecografiei de screening la termenul de 11-14 săptămâni de sarcină, fapt care a permis identificarea multor anomalii cromozomiale la termeni precoce.
Concluzii. Optimizarea diagnosticului patologiilor perinatale,
în special la gravidele din grupul de risc, necesită o abordare
complexă, care să ia în consideraţie rezultatele oferite de ecografie, efectuată la termeni precoce. În consecinţă, se pot
emite recomandări referitoare la conduita ulterioară a sarcinii
(de exemplu, ducerea ei în continuare sau nu). |
|||||
Cuvinte-cheie sarcina, diagnostic prenatal, Ecografie, boli congenitale și ereditare. |
|||||
|