Introducere. Apneea obstructivă de somn (AOS) este cea mai frecventă tulburare a respirației, asociată somnului, cu o prevalenţă crescândă în întreaga lume din cauza răspândirii obezității în populaţia umană și creșterii speranţei ei de viaţă. Pentru identificarea precoce a persoanelor cu AOS, au fost elaborate o serie de chestionare specializate de screening, care includ diverşi parametri. Utilitatea aplicării acestor chestionare în evaluarea preoperatorie a pacientului şi estimarea rolului lor predictiv pentru complicaţiile postoperatorii rămâne a fi stabilită. Material și metode. Au fost analizate publicaţiile anilor 2001-2014 din baza de date PubMed, selectate prin cuvintele-cheie: apnee obstructivă de somn, screening perioperatoriu, complicații postoperatorii, cu aplicarea unor criterii de includere și excludere. Datele obţinute au fost, apoi, sistematizate şi analizate. Rezultate. Doar 14 articole au îndeplinit toate criteriile de includere stabilite. În acestea, AOS a fost identificată prin polisomnografie, oximetrie nocturnă şi o serie de chestionare de screening: Berlin, ASA-checklist, STOP, STOP-BANG, Flemon, Mailin. S-a determinat că la pacienţii cu AOS, spectrul complicațiilor postoperatorii este amplu, cu afectarea tuturor sistemelor de organe și cu o prevalență medie de 19,3% (extreme raportate: 1,9%-57%).

Introduction. Obstructive sleep apnea (OSA) is an extremely common sleep related breathing disorder, and its prevalence has been increasing throughout the world because of obesity and increasing age of the general population. For early identification of people with OSA, were developed many specialized screening questionnaires that include various parameters. The usefulness of applying these questionnaires in the preoperative evaluation of the patient and estimate of their predictive role for postoperative complications remains to be determined. Materials and methods. Were analyzed publications from 2001-2014 years in PubMed database selected by keywords: obstructive sleep apnea, perioperative screening, postoperative complications, with applying inclusion and exclusion criteria. The database was then analyzed. Results. Only 14 articles met all established inclusion criteria. In these, the OSA has been identified by polysomnography, nocturnal oximetry and screening with a series of questionnaires: Berlin, ASA-checklist, STOP, STOP-BANG, Flemon, Mailin. It was determined that in patients with OSA, postoperative complications spectrum is amply, affecting all organ systems, with an average prevalence of 19.3% (reported extreme: 1.9% to 57%). Conclusions. For screening questionnaires, it was found a variable capacity of OSA identification and significantly different prediction capacity of postoperative complications, which requires the search for new parameters of evaluation and prognosis in the preoperative evaluation and postoperative care of the patient with OSA.