Migraţia de muncă şi urmările ei social-economice
Închide
Conţinutul numărului revistei
Articolul precedent
Articolul urmator
1261 39
Ultima descărcare din IBN:
2024-02-26 13:51
Căutarea după subiecte
similare conform CZU
331.556(478) (2)
Piața muncii. Piața brațelor de muncă (469)
SM ISO690:2012
RODIONOV, Nelli, COTLEAROVA, Xenia. Migraţia de muncă şi urmările ei social-economice. In: Analele Institutului Naţional de Cercetări Economice, 2014, nr. 2, pp. 148-152. ISSN 1857-3630.
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Analele Institutului Naţional de Cercetări Economice
Numărul 2 / 2014 / ISSN 1857-3630 /ISSNe 1857-3630

Migraţia de muncă şi urmările ei social-economice
CZU: 331.556(478)
JEL: E24, J0, J21

Pag. 148-152

Rodionov Nelli, Cotlearova Xenia
 
Institutul Naţional de Cercetări Economice al AŞM
 
 
Disponibil în IBN: 28 aprilie 2015


Rezumat

Piaţa muncii este un fenomen complex, în curs de dezvoltare. Funcţionarea eficientă a pieţei muncii este posibilă numai când există suficiente resurse de muncă de o anumită componenţă calitativă. Migraţia forţei de muncă joacă un rol important în formarea pieţei forţei de muncă. De aceea, cercetarea problemei migraţiei de muncă este actuală pentru Republica Moldova, în general, şi pentru piaţa muncii, în particular. Moldova s-a integrat în piaţa mondială a forţei de muncă prin intermediul exodului forţei de muncă din ţară. Tot mai mult, ţara pierde capitalul intelectual uman. Migrează nu numai muncitorii necalificaţi,ci şi specialiştii cu studii superiore. Totodată, este de menţionat, că transferurile băneşti din afara ţării constituie o sursă importantă pentru bugetul familiilor din Moldova. Remitenţele migranţilor moldoveni în perioada analizată constituiau 20-30% din mărimea PIB-ului. Evoluţia remiterilor din ultimii ani indică faptul, că volumul şi impactul lor ca generator principal al creşterii economice a scăzut uşor, în condiţiile încetării ritmului de creştere a transferurilor efectuate din Federaţia Rusă, precum şi a evoluţiilor modeste a celor provenite din ţările UE şi alte state. Remiterile pot duce la creşterea stabilităţii întregii economii a ţării. În Moldova, remiterile pot fi privite ca un mecanism de reducere a dependenţei de investiţiile străine directe şi, în general, de capitalul străin. Este oportun, ca Guvernul Republicii Moldova să ia măsuri concrete pentru atragerea remiterilor şi transformarea lor într-o investire productivă, care ar impulsiona creşterea economică a ţării.

Cuvinte-cheie
forţă de muncă, migraţia de muncă, remitenţe