Criteriile clinico-morfologice pentru individualizarea tratamentului bolnavelor de cancer endometrial incipient, local-difuz şi metastatic
Închide
Conţinutul numărului revistei
Articolul precedent
Articolul urmator
642 2
SM ISO690:2012
SOFRONI, Dumitru. Criteriile clinico-morfologice pentru individualizarea tratamentului bolnavelor de cancer endometrial incipient, local-difuz şi metastatic. In: Buletinul Academiei de Ştiinţe a Moldovei. Ştiinţe Medicale, 2005, nr. 3(3), pp. 46-51. ISSN 1857-0011.
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Buletinul Academiei de Ştiinţe a Moldovei. Ştiinţe Medicale
Numărul 3(3) / 2005 / ISSN 1857-0011

Criteriile clinico-morfologice pentru individualizarea tratamentului bolnavelor de cancer endometrial incipient, local-difuz şi metastatic

Pag. 46-51

Sofroni Dumitru
 
 
 
Disponibil în IBN: 28 noiembrie 2013


Rezumat

Studiul evoluţiei clinice la 1378 de bolnave de cancer endometrial (CE) în funcţie de extin- derea procesului, particularităţile clinico-biologice ale organismului şi tumorei a permis a elabora scheme optimale de tratament în baza aprecierii factorilor de risc în deces. În CE incipient rezultatele tratamentului nu diferă în funcţie de volumul de operaţie, hormono-terapie adjuvantă sau gamaterapie postoperatorie – supravieţuirea de 5 ani la diverse variante de tra-tament variază numai în limitele 93,3–96,9%, de aceea este indicat tratamentul chirurgical în volum de extirpaţie simplă cu păstrarea ovarelor, îndeosebi la bolnavele de vârstă fertilă.Riscul relativ de deces în CE difuz şi metastatic este determinat de varianta patogenică, de gra-dul de diferenţiere a tumorei, sensibilitatea faţă de progestogeni şi de particularităţile biologice ale tumorei – lipsa infiltraţiei limfohistiocitară, a stromei, extinderea locală a procesului tumoral, afecta- rea metastatică în ganglionii limfatici regionali sau/şi ovare. Varianta optimală de tratament în CE difuz şi metastatic este tratamentul complex, în cadrul căruia se include histerectomia lărgită, hormonoterapia adjuvantă (cu progestogeni sau antiestrogeni) şi iradierea postoperatorie; după aplicarea acestei scheme supravieţuirea de 5 ani constituie 90,4%.