Alegerea conduitului ideal pentru reconstrucţia tractului de ejecţie al ventriculului drept este o provocare pentru chirurgia cardiacă. Studiul efectuat prezintă unele date clinice ale rezultatelor implantării diferitor tipuri de conduite valvulare biologice comercializate. Materiale şi metode: Articole în limba engleză ce vizează utilizarea conduitelor valvulare pentru reconstrucţia TEVD au fost căutate în baza de date MEDLINE şi analizate. Categoriile de conduite au fost alese în funcţie homogrefe, xenogrefe stentate şi nestentate. Rezultate şi concluzii: Bioprotezele valvulare comercializate au caracteristici comune: sunt atrombogene, cu o rezistenţă mărita la infecţie, sunt uşor disponibile şi implantabile, dar, sunt cu o durabilitate suboptimală şi nu au capacitatea de a creşte. Valvele funcţionează stabil sub 5 ani după operaţie. La 10 ani postoperator aproximativ 80% prezintă disfuncţie valvulară, necesitând reintervenţie chirurgicală.

Choosing the ideal conduits for the reconstruction of the right ventricular outflow tract is a challenge for cardiac surgery. The study presents some results of the clinical data of different types of commercialized biological valves conduits. Materials and methods: English language articles on valved conduits for RVOT reconstruction were retrieved from the MEDLINE database with respect to the commonly used homograft, stented xenograft and stentless xenograft. Results and conclusions: Commercialized bioprosthetic valves have common features such as non thrombogenic with increased resistance to infection, are available and easy implantable, but with suboptimal durability and are not able to grow. In less than five years after surgery, biological valve function is stable. At 10 years postoperatively about 80% have valvular dysfunction and requiring surgical reintervention.