Beneficiul divulgării informaţiei, care este probabil cel mai bine susţinut de teorie, este legătura între divulgarea informaţiei şi lichiditatea pieţei. La baza acestei relaţii este înţelegerea faptului că asimetria informaţiilor între investitori introduce selecţii adverse în cadrul pieţelor bursiere. Cu asimetria informaţiei, investitorii neinformaţi sau mai puţin informaţi trebuie să-şi facă griji în privinţa comerţului cu investitori privaţi sau mai bine informaţi. În esenţă, un investitor neinformat se teme că un investitor informat este dispus să vândă (cumpere), la preţul de piaţă doar pentru că acesta este prea mare (prea mic) în raport cu informaţiile deţinute de către agentul economic informat. Ca urmare, investitorul neinformat scade (creşte) preţul la care el este dispus să cumpere (vândă) pentru a se proteja de pierderile de la tranzacţionarea cu o parte informată. Ajustarea preţurilor reflectă probabilitatea de tranzacţionare cu un investitor informat şi de avantaj potenţial al unui comerciant informat.

The benefit of disclosure that is arguably best supported by theory is the link between disclosure and market liquidity. At the core of this link is the insight that information asymmetries among investors introduce adverse selection into share markets. With information asymmetry, uninformed or less-informed investors have to worry about trading with privately or betterinformed investors. In essence, an uninformed investor fears that an informed investor is willing to sell (buy) at the market price only because the price is currently too high (too low) relative to the information possessed by the informed trader. As a result, the uninformed investor lowers (increases) the price at which he is willing to buy (sell) to protect against the losses from trading with an informed counterparty. The price adjustment reflects the probability of trading with an informed investor and the potential information advantage of an informed trader.