Право на правовую защиту и возмещение ущерба жертвам нарушений прав человека в соответствии с нормами международного права рассматривается как основа всей системы прав человека, без которого она теряет не только свою эффективность, но и даже ценность. Хотя, Африканская хартия не содержит прямых положений о праве на правовую защиту и возмещение ущерба, оно было разработано практикой Африканской комиссии по правам человека и народов, в первую очередь, и Африканского суда по правам человека и народов. Следует отметить, что Африканская комиссия по правам человека и народов является квазисудебным органом, следовательно, ее мандат не включает полномочия по рассмотрению вопроса права на правовую защиту и возмещение ущерба для жертв нарушения. Лишь Суд обладает данной функцией. Тем не менее, подобное положение не является препятствием для практической деятельности Африканской комиссии по правам человека и народов, которая выносит решения даже о присуждении денежной компенсации. Африканский суд по правам человека, как и Комиссия, под концепцией права на правовую защиту и возмещение ущерба, понимает, прежде всего, доступ к правосудию и возмещение причиненного ущерба. Таким образом, жертва нарушения прав человека обязана, до предъявления жалобы о нарушении своих прав в международный орган, обязана пройти все ступени судебного разбирательства, предусмотренных национальным законодательством.

Under the provisions of the International Human Rights law right to a remedy and Reparation for Victims of Human Rights violations is considered as the basis of the whole Human Rights System, without which it loses effectiveness and even value. Though, the African Charter does not directly provide for a Right to a Remedy and Reparation, this right is developed by the jurisprudence of the African Commission of Human and Peoples` Rights, primarily, and the African Court of Human and Peoples` Rights. It should be noted that the African Commission on Human and Peoples` Rights is a quasi-judicial body, so its mandate does not include an authority to deal with the Right to a Remedy and Reparation for Victims of Violation. Court only has this function. However, this position is not an obstacle for the practice of the African Commission of Human and Peoples` Rights, which settles even decisions on monetary compensation. The African Court on Human and Peoples` Rights, like the Commission, considers under the concept of the right to a Remedy and Reparation for Victims, the access to justice and redress. Thus, the victim of Human Rights` violation is obliged to pass all levels of the judicial proceedings under national law before to file a complaint to the international body.

Dreptul la protecţie juridică şi la o cale de atac și reparație pentru victimele încălcări drepturilor omului, în conformitate cu dreptul internațional este calificat ca o temelie a întregului sistem al drepturilor omului, fără de care acest sistem işi pierde nu numai eficacitatea, dar chiar şi valoarea. Deși Carta Africană nu conține dispoziții exprese cu privire la dreptul la o cale de atac și reparații, această instituţie a fost dezvoltată, în primul rând, în baza practicii Comisiei Africane a drepturilor omului și popoarelor cât și Curții Africane privind drepturile omului și popoarelor. Trebuie remarcat faptul că Comisia africană a drepturilor omului și popoarelor este un organ cvasi-judiciar, prin urmare, mandatul său nu include autoritatea de a aborda problema dreptului la o cale de atac și reparație pentru victimele încălcărilor. Numai Curtea are o asemena funcție. Cu toate acestea, această situație nu este un obstacol pentru activitățile practice ale Comisiei Africane privind drepturile omului și popoarelor, care se pronunță chiar la compensații bănești de atribuire. Curtea Africană pentru drepturile omului, precum și Comisia, sub conceptul de dreptul la o cale de atac și reparație, înțelege, în primul rând, accesul la justiție și repararea prejudiciilor. Astfel, victima încălcării drepturilor omului trebuie ca înainte de depunerea unei plângeri cu privire la încălcarea drepturilor lor la un organism internațional, este obligat să treacă prin toate etapele procedurii prevăzute de legislația națională.