Implementarea sistemului EUROSUR în Republica Moldova
Închide
Conţinutul numărului revistei
Articolul precedent
Articolul urmator
784 8
Ultima descărcare din IBN:
2023-05-25 17:27
Căutarea după subiecte
similare conform CZU
351.746.1(478):061.1UE (1)
Activități specifice administrației publice (1075)
Organizații guvernamentale și tipuri de cooperare (406)
SM ISO690:2012
BOEŞU, Alexandru. Implementarea sistemului EUROSUR în Republica Moldova. In: Economica, 2014, nr. 4(90), pp. 98-105. ISSN 1810-9136.
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Economica
Numărul 4(90) / 2014 / ISSN 1810-9136

Implementarea sistemului EUROSUR în Republica Moldova
CZU: 351.746.1(478):061.1UE
JEL: A-20

Pag. 98-105

Boeşu Alexandru
 
Academia de Studii Economice din Moldova
 
Proiecte:
 
Disponibil în IBN: 12 februarie 2015


Rezumat

Conceptul EUROSUR a prins contur la nivelul UE în anul 2007. Implementarea acestuia a început în 2009 ca proiect-pilot în 6 state membre ale UE (România, Slovacia, Ungaria, Finlanda, Italia, Grecia) şi în 2013, în celelalte state, în particular, după dezvoltarea unei Strategii pentru întregul spaţiu comunitar. EUROSUR pune accent pe supravegherea frontierei externe a UE şi a spaţiului Schengen. EUROSUR va fi operațional în 30 de ţări. 26 de ţări UE şi patru state asociate, care fac parte şi din spaţiul Schengen. Excepţie fac Irlanda şi Marea Britanie. EUROSUR este un instrument ce facilitează schimbul de informaţii între ţări. Toate datele şi incidentele sunt stocate la nivel naţional în Centrele Naţionale de Coordonare şi acestea fac schimb de date conform acordului de înţelegere dintre ele. EUROSUR nu a fost conceput doar pentru supravegherea frontierelor, dar, în particular, şi pentru respectarea drepturilor omului şi salvarea vieţilor omeneşti, în cazul emigranţilor care îşi riscă viaţa pentru a ajunge şi a-şi găsi un loc de muncă în UE. Dacă aceştia nu pot fi returnaţi în caz de ameninţare cu represalii şi torturi din partea statului din care vin şi acest fapt se dovedeşte a fi adevărat, UE analizează posibilitatea de a acorda azil acestora. La nivelul Republicii Moldova, conceptul EUROSUR a prins contur în anul 2008 şi se regăseşte în Strategia pentru Management Integrat al Frontierei 2010-2013. Neformal, R. Moldova a aderat la acest concept, dar mai are un drum lung de parcurs. E necesar să fie încheiate acorduri cu statele vecine şi regionale pentru schimb de informaţii şi o comunicare mai eficientă a CNC din Moldova cu cele din statele vecine UE. Cadrul conceptual şi cel legislativ este necesar să fie armonizat, ca să corespundă celui UE, iar Centrul Naţional de Coordonare, cât şi cele regionale şi locale, e necesar să fie modernizate şi dotate cu echipament şi softuri moderne de colectare şi prelucrare a datelor.

The EUROSUR concept was outlined in the EU in 2007. Its implementation started in 2009 as a pilot project in six EU Member States (Romania, Slovakia, Hungary, Finland, Italy, and Greece), and in other countries in 2013, particularly after developing a Strategy for the whole community. EUROSUR focuses on the external border surveillance and Schengen area. EUROSUR will be operational in 30 countries, 26 EU countries and four associated countries that are part of the Schengen area, except Ireland and the UK. EUROSUR is a tool that facilitates the exchange of information between countries. All data and incidents are stored at the national level in National Coordination Centers and they exchange data according to the agreement between them. EUROSUR was not designed only for border surveillance, but in particular, for respecting human rights and saving lives, in case of migrants who risk their lives by going and finding a job in the EU. If they cannot be returned in case of threat of repression and torture by the State they come from and this proves to be true, the EU analyzes the possibility to give them asylum. In the Republic of Moldova EUROSUR concept was outlined in 2008 and is found in the Integrated Border Management Strategy 2010-2013. Informal Moldova joined this concept, but still has a long way to go. We need to conclude agreements with neighboring and regional countries for exchange of information and effective communication of the Moldovan NCC with EU neighboring countries. The concept and the legislative concept should be harmonized to correspond to the EU; the National Coordination Centers as well as the Regional and Local Centers need to be upgraded and equipped with modern equipment and software for collecting and processing the data.

Cuvinte-cheie
Centrul regional de coordonare (CRC), Centrul local de coordonare (CLC),

frontex,

Schengen,

criminalitate transfrontalieră