This article specifics the economic benefits of country-donors and host countries due to labor migration, describes the role of labor migration in the economic integration of Western Europe. Foreign labor facilitates the survival of businesses that are under the pressure of competition, and limited capital for investment in rationalization. In article is reviewed tendencies of modern migration politics in Western countries, that actively performing economic functions related to providing production resources, providing a selective expansion of employment demand for categories of economically active population, helping to alleviate the imbalance in the structure of immigration and foreign population and filling niches in the national workforce.

Acest articol specifică beneficiile economice ale ţărilor-donatoare şi ţărilor-gazdă, cauzate de migraţia forţei de muncă, descrie rolul migraţiei forţei de muncă în integrarea economică a Europei Occidentale. În literatura de specialitate, domină ideea conform căreia migraţia forţei de muncă în ţările Uniunii Europene impulsionează creşterea economică. Există stimulente considerabile de emigrare - diferenţa dintre veniturile existente şi veniturile aşteptate în ţara de imigrare, capacitatea de a găsi un loc de muncă sigur şi a obţine permisul de reşedinţă în viitor. Angajatorii sunt interesaţi în utilizarea forţei de muncă a migranţilor. Forţa de muncă străină facilitează supravieţuirea întreprinderilor, care sunt sub presiunea competitivităţii şi au capital limitat pentru investiţii în raţionalizare. În anii ’90, migraţia în unele regiuni ale ţărilor dezvoltate a condus la creşterea demografică în lume cu 56%, inclusiv în Europa - 89 %. Imigrarea este o sursă importantă de resurse suplimentare ale forţei de muncă în ţările cele mai dezvoltate, în special în perioadele de recuperare economică şi deficit de lucrători locali. Ţările europene au o atitudine diferită faţă de fluxurile masive de imigranţi. Dar toate promovează o politică activă care vizează realizarea unor scopuri specifice economice şi demografice. Politica de migraţie îndeplineşte şi funcţii economice, legate de asigurarea producerii cu resurse umane. Legislaţia migraţionistă a ţărilor din Europa de Vest favorizează intrarea forţei de muncă înalt calificate, care se bucură de cererea crescîndă, iar preferinţele se dau mai mult în activitatea lor temporară în loc de reşedinţa permanentă. Politica modernă din ţările occidentale oferă o expansiune selectivă a cererii de angajare pentru categoriile populaţiei economic active, ajutând la atenuarea dezechilibrului în structura de imigrare. Organizaţiile de cercetare şi oamenii de ştiinţă demonstrează impactul pozitiv al lucrătorilor străini în dezvoltarea economică a ţărilor beneficiare. Cu toate acestea, la răscrucea secolelor XX şi XXI, Europa de Vest şi de Est a deschis o dezbatere asupra consecinţelor sociale şi demografice ale migraţiei forţei de muncă. Oponenţii migraţiei forţei de muncă susţin că în secolele XX-XXI în ţările Europei Occidentale există aproximativ 20 de milioane de şomeri, prin urmare, afluxul de imigranţi ridică nivelul de şomaj şi conduce la creşterea tensiunii sociale, a nivelului criminalităţii, adesea din motive etnice.