This scientific approach includes an investigation of the inherent features of democracy and its forms of manifestation in the contemporary period to elucidate its real value. In conclusion it argues that for democracy to have a real value in the present conditions, it is absolutely necessary to develop and strengthen its participatory forms. This can greatly help to restore citizen’s confidence in the state power, tolerance and mutual support between the state and citizen.

În acest articol, se subliniază importanţa educaţiei pe fundalul evidenţierii problematicii democratiei contemporane, în toată complexitatea ei. Educaţia pentru democraţie constituie un răspuns adecvat la schimbările în viaţa politică de astăzi. Antrenarea tinerelor generaţii ca cetăţeni responsabili şi activi în viaţa comunităţii reprezintă unul dintre obiectivele prioritare ale sistemelor educaţionale din statele democratice. În contextul actual al confruntărilor de idei consacrate fenomenului politic, raporturilor societate-cetăţean, problematica democraţiei, organizării şi conducerii pe baze democratice ocupă un loc central. Democraţia înfloreşte atunci când ea este îngrijită de cetăţeni dornici de aşi folosi libertatea cu greu câştigată pentru a participa la viaţa societăţii, alăturându-şi propria voce dezbaterilor publice, alegând reprezentanţi care sunt răspunzători pentru acţiunile lor şi acceptând nevoia de toleranţă şi compromis în cadrul vieţii sociale. Cetăţenii unei societăţi democratice se bucură de dreptul la libertate personală, dar poartă în acelaşi timp răspunderea de a se alătura concetăţenilor lor pentru a-şi determina un viitor în care valorile fundamentale ale libertăţii şi autoguvernării să fie păstrate. Democraţia în sine nu garantează nimic. Ea oferă în schimb posibilitatea succesului, dar şi riscul eşecului. Guvernarea poporului de către popor înseamnă că cetăţenii unei societăţi democratice beneficiază împreună de avantajele ei şi poartă cu toţii poverile acesteia. Aşadar, democraţia reprezintă o formă de organizare a puterii de stat şi o astfel de ordine a relaţiilor de putere, în condiţiile cărora sunt realizate drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului şi cetăţeanului, este respectată ordinea juridică a relaţiilor dintre persoană şi stat în baza principiului responsabilităţii reciproce, este stabilit un regim real al legalităţii, cu restricţiile şi limitele juridice necesare, pentru cei care exercită puterea publică, sunt asigurate consensul şi echilibrul în societate.