Revoluţia Franceză a distrus orice fel de ordin, tradiţie sau corporaţie, ea a promovat individul liber şi cu drepturi egale. Ea a făcut crucială responsabilitatea individuală, obârşia nu mai este un avantaj – nici o scuză. A ceastă libertate le inspiră teamă celor slabi, celor cărora le lipseşte energia interioară. Cronică a unei revoluţii, despre care nu aminteşte, opera lui Stendhal e plină de violenţă, o operă de criză şi de tensiune, o luptă continuă a conştiinţelor şi a claselor, o confruntare constantă între personaje, , amanţii devin duşmani, de altfel ca şi stăpânii şi angajaţii lor, sunt prezentate conflicte colective, , însăşi dragostea ţine de statutul social, frica şi ura au un caracter politic, totul este politic, chiar şi lucrurile cele mai intime.