Conţinutul numărului revistei |
Articolul precedent |
Articolul urmator |
891 19 |
Ultima descărcare din IBN: 2024-04-15 13:08 |
SM ISO690:2012 STAN, Victor, ŞOIMU, V.. Unităţi de măsură medievale descrise in
„Letopiseţul Ţării Moldovei” a lui Miron Costin. In: Fizică şi tehnică: procese, modele, experimente, 2009, nr. 1, pp. 41-47. ISSN 1857-0437. |
EXPORT metadate: Google Scholar Crossref CERIF DataCite Dublin Core |
Fizică şi tehnică: procese, modele, experimente | ||||||
Numărul 1 / 2009 / ISSN 1857-0437 | ||||||
|
||||||
Pag. 41-47 | ||||||
|
||||||
Descarcă PDF | ||||||
Rezumat | ||||||
Una din caracteristicile cunoaşterii umane este reprezentată de o viziune cantitativă – nu numai calitativă – a lumii reale. Celebrul aforism pitagoreic potrivit căruia lumea este guvernată de numere nu vrea să exprime altceva. Evaluarea cantitativă a lumii şi a fenomenelor ei presupune măsurări, iar măsurările presupun definirea unor unităţi şi etaloane. Progresul ştiinţific şi, legat de el, cel tehnologic – au sporit în mod impresionant numărul obiectelor şi manifestărilor ce trebuie măsurate şi, implicit, numărul unităţilor necesare. Despre apariţia mijloacelor de măsurare se ştie foarte puţin. Ele datează atât de demult încât chiar primele izvoare scrise descoperite pe teritoriul dintre râurile Tigru şi Eufrat deja conţineau date despre unităţi de măsură. Până în zilele noastre nu au ajuns numele inventatorilor, spre exemplu, a riglei, greutăţilor marcate (cântar) etc. Nu există o confirmare sigură despre apariţia primelor mijloace de măsurare la un popor anume. La început
oamenii au încercat să determine distanţa, stabilind anumite unităţi de măsură, însă aceste unităţi de lungime erau departe de a fi precise. Aşa, unele „unităţi” antice au ajuns până în zilele noastre. Metrologia medievală românească diversificată şi variată din punct de vedere al valorii, este unitară
prin denumirea acestora, termenii fiind cunoscuţi şi folosiţi în toate ţinuturile populate de români. Multe date din istoria Moldovei medievale din acea epocă (1595-1661) sunt redate numai în letopiseţul lui Miron Costin. În anul 1677 Miron Costin scrie „Cronica ţărilor Moldovei şi Munteniei” în care autorul descrie soarta grea a moldovenilor sub robia turcească. Autorul descrie şi despre cucerirea Daciei de către romani, unele evenimente care au avut loc în timpul dominaţiei
romane, pustiirea Daciei de către tătari, expune descălecatul în Moldova al lui Dragoş-vodă. Un rol deosebit în letopiseţ este destinat descrierii unităţilor de măsură care includ toate domeniile activităţii sociale, culturale, comerciale ale statului feudal moldovenesc şi ai locuitorilor săi. |
||||||
|