În acest articol este prezentată evoluția istorică a romilor/țiganilor din Republica Moldova, începând de la prima atestare documentară a acestei comunități etnice în Țara Moldovei (1414) până la publicarea datelor primului recensământ etnografic efectuat în localitățile rurale ale Basarabiei la începutul secolului XX (1916). Autorul analizează incongruența istorico-politică a expresiilor etnonimice „țigan” și endonimice „rom”, originea statutului social-juridic și clasificarea robilor țigani din Țara Moldovei după apartenența la stăpân, mod de trai și ocupații tradiționale. La mijlocul sec. al XIX-lea, în termeni contradictorii au primit actul emancipării țiganii basarabeni și cei din Principatele Române, ultimii fiind eliberați din robie mai devreme și ulterior tratați în baza principiilor umanistice progresiste specifice unei societăți moderne. În final, autorul prezintă cartografi erea și toponimia localităților rurale compact locuite de romii din Basarabia la începutul secolului al XX-lea.

This article is reproduced historical evolution of Roma / Gypsies in Moldova from the first mention of this ethnic communities in Moldova (1414) till to the publishing of the first ethnographical census conducted in the Bessarabian villages from the early twentieth century (1916). The author examines the historical and political incongruity of the ethnonym expressions „Gypsy” and endonim „Roma”, origin of legal and social status of Gypsy slaves in Moldavia and their classification on the basis of belonging to owner, way of life and traditional occupations. Unlike their brethren in Bessarabia, Gypsies in the Romanian principalities were released from captivity early and was treated in specifi c progressive humanistic principles of modern society. Finally, the author presents the mapping and toponymy of the compact rural settlements of the Roma from Bessarabia at the beginning of the twentieth century.