Frecvenţa alimentaţiei la adolescenţii din mediile urban şi rural
Închide
Conţinutul numărului revistei
Articolul precedent
Articolul urmator
257 2
Ultima descărcare din IBN:
2020-05-20 18:34
SM ISO690:2012
MAXIMENCO, Elena. Frecvenţa alimentaţiei la adolescenţii din mediile urban şi rural. In: Sănătate Publică, Economie şi Management în Medicină . 2008, nr. 5(26), pp. 91-94. ISSN 1729-8687.
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF
BibTeX
DataCite
Dublin Core
Sănătate Publică, Economie şi Management în Medicină
Numărul 5(26) / 2008 / ISSN 1729-8687

Frecvenţa alimentaţiei la adolescenţii din mediile urban şi rural

Pag. 91-94

Maximenco Elena
 
Centrul Naţional Ştiinţifico-Practic de Medicină Preventivă
 
Disponibil în IBN: 13 mai 2014


Rezumat

The study included 553 pupils of seventh year of studies (Edinet rayon – 130, Orhei rayon – 222, Cahul rayon – 201) from 15 schools, selected through a voting procedure: 6 – from urban areas and 9 – from rural areas. A self-administered questionnaire has been used to assess general data and frequency of alimentation (breakfast, dinner, and supper) during working days and weekend. Study results demonstrated that: 1. Approximately 1/3 of respondents from urban and rural areas do not have daily breakfast and 1/4 of respondents do not have daily dinner and supper during working days; 2. Respondents have meals more frequently during weekend, and approximately 3/4 have daily breakfast, dinner, and supper; 3. Respondents from urban areas more frequently have daily dinner during working days as compared to those from rural areas. On weekends, respondents from urban areas have daily dinner and supper more frequently as compared to breakfast; 4. Girls from Cahul rayon have daily supper more frequently during working days as compared to boys from the same rayon and girls from Orhei rayon.

DataCite XML Export

<?xml version='1.0' encoding='utf-8'?>
<resource xmlns:xsi='http://www.w3.org/2001/XMLSchema-instance' xmlns='http://datacite.org/schema/kernel-3' xsi:schemaLocation='http://datacite.org/schema/kernel-3 http://schema.datacite.org/meta/kernel-3/metadata.xsd'>
<creators>
<creator>
<creatorName>Mihaila, A.</creatorName>
<affiliation>Universitatea de Stat din Moldova, Moldova, Republica</affiliation>
</creator>
</creators>
<titles>
<title xml:lang='ro'><p>Managementul comportamentului verbal si motor la copil cu sindromul Down</p></title>
</titles>
<publisher>Instrumentul Bibliometric National</publisher>
<publicationYear>2020</publicationYear>
<relatedIdentifier relatedIdentifierType='ISBN' relationType='IsPartOf'>978-9975-142-89-2</relatedIdentifier>
<subjects>
<subject schemeURI='http://udcdata.info/' subjectScheme='UDC'>159.922.762:616.89</subject>
</subjects>
<dates>
<date dateType='Issued'>2020</date>
</dates>
<resourceType resourceTypeGeneral='Text'>Conference Paper</resourceType>
<descriptions>
<description xml:lang='ro' descriptionType='Abstract'><p>Sindromul Down reprezintă cea mai frecventă afecțiune genetică la specia umană și cea mai comună cauză de retard neuropsihic. Această anomalie cromozomială produce modificări fenotipice diverse, iar handicapul cronic al acestor copii reprezintă o provocare pentru psihologi și instrumentele utilizate de ei &icirc;n vederea reabilitării eficiente a acestor copii.</p><p>Este constatat faptul că succesul dezvoltării și integrării sociale a copiilor cu sindromul Down depinde &icirc;n prim-plan de implicarea c&acirc;t mai precoce (0-3 ani) a acestor copii &icirc;n programele de intervenție timpurie [2]. &Icirc;n acest sens, intervenția psihologului este necesară &icirc;ncă din frageda copilărie, deoarece dezvoltă copilului abilități cognitive și comu&shy;ni&shy;cati&shy;ve.</p><p>&Icirc;n prezenta cercetare, ne propunem dezvoltarea comportamentului ver&shy;bal și motor la un copil cu sindromul Down, &icirc;n v&acirc;rstă de 5 ani, uti&shy;li&shy;z&acirc;nd &icirc;n acest sens un demers științific de lungă durată (pretest, inter&shy;ven&shy;ție terapeutică, posttest) cu aplicarea instrumentelor validate știin&shy;ți&shy;fic.</p><p>Comportamentul motor este considerat primordial &icirc;n organizarea procesului instructiv-educativ-recuperator pentru toate v&acirc;rstele şi tipurile de deficiențe, iar educarea acesteia &icirc;şi propune să acționeze corelat &icirc;n direcția utilizării sistemului de mijloace, care să contribuie la formarea unui bagaj motric c&acirc;t mai complex prin intermediul căruia copilul va interacționa eficient cu mediul &icirc;nconjurător [1].</p><p>La copii cu sindrom Down, comportamentul motric prezintă un ritm mai lent de dezvoltare, acesta av&acirc;nd influențe negative asupra dezvoltării fizice şi asupra capacității lor de relaționare. Prin sistemul de mijloace folosite &icirc;n cadrul şedințelor de evaluare motrică, s-a acționat asupra componentelor motrice absente sau slab dezvoltate, dar şi asupra formării unui bagaj psihic c&acirc;t mai complet.</p><p>Din cauza diferenţelor mari &icirc;ntre posibilităţile individuale ale fiecărui copil, este important să luăm &icirc;n considerare fiecare individ şi să nu ne oprim la idei preconcepute [3].</p><p>Respectiv, conform particularităților copilului respectiv, am adaptat ședințe terapeutice (joc, &icirc;nvățarea structurată, predare, exersare și automatizare) prin intermediul cărora să-i dezvoltăm vorbirea. Astfel prin intermediul operantului verbal (MAND, TACT, ECHOIC, INTRAVERBAL), ne propunem dezvoltarea comportamen&shy;tului verbal, astfel &icirc;nc&acirc;t copilul să debuteze verbal.</p><p><strong>Concluzii</strong></p><p>Sindromul Down reprezintă o afecțiune genetică care afectează funcționarea copilului. &Icirc;n acest sens, menționăm influența psihologului &icirc;n recuperarea sau dezvoltarea abilităților acestora. &Icirc;n prezenta cercetare ne-am propus un demers longitudinal de intervenție la nivelul comportamentului verbal și motor, la fel măsurarea reușitei intervenției după ședințele de terapie.</p></description>
</descriptions>
<formats>
<format>application/pdf</format>
</formats>
</resource>