The paper refers to the ways in which the linguistically encoded information of sentence meaning provides an indication of the direct, literal messages intended by the speaker. Every sentence has a Direct Message Potential. Sentence meaning can be divided up into two separate and distinct parts. On the one hand, sentence encodes a proposition, which represents a state of the world which the speaker wishes to bring to the addressee’s attention and, on the other hand, there is everything else: Mood markers such as lexical expressions of varying length and complexity. This nonpropositional part of sentence meaning can be analyzed into different types of signals, called Pragmatic Markers. These pragmatic markers signal the speaker’s potential communicative intentions. Pragmatic markers are not part of the propositional content of the sentence. Pragmatic markers have procedural (pragmatic) meaning and specify how the sentence of which they are part is related to the preceding discourse.

Există un sistem implicit de organizare a conversaţiei, acest sistem având două elemente componente: unul vizează structura intervenţiilor din cadrul interacţiunii verbale, iar celălalt regulile accesului la cuvânt. În structura diverselor intervenţii conţinute în conversaţie, sunt incluse mărci pragmatice ce fac previzibilă încheierea lor şi, deci, posibilitatea transferului rolului de emiţător. În punctul relevant pentru schimbarea emiţătorului, intră în acţiune două reguli de alocare a rolului de emiţător, şi anume, desemnarea emiţătorului următor de către cel care vorbeşte şi autoselectarea ca emiţător.