Лингвистический либерализм и модернизация идеоречевого цикла
Închide
Conţinutul numărului revistei
Articolul precedent
Articolul urmator
739 0
SM ISO690:2012
ХАЛИНА, Наталья. Лингвистический либерализм и модернизация идеоречевого цикла . In: Limbaj şi context. Revista internaţională de lingvistică, semiotică şi ştiinţă literară, 2009, nr. 1, pp. 81-90. ISSN 1857-4149.
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Limbaj şi context. Revista internaţională de lingvistică, semiotică şi ştiinţă literară
Numărul 1 / 2009 / ISSN 1857-4149

Лингвистический либерализм и модернизация идеоречевого цикла

Pag. 81-90

Халина Наталья
 
Алтайский государственный университет, Барнаул
 
 
Disponibil în IBN: 8 aprilie 2014


Rezumat

Liberal modernization of cycle in Russia after the President¢s elections in 2008 consists of government influence on communicative process with different information spheres. The principles of linguistic liberalism modify the language consciousness and form the technological attitude to the Russian word and Russian language as it is. There are several forms of government communication with the Russian language speaker based on the principles of the linguistic liberalism: 1) language management priority (not the language culture); 2) the introduction of the new language frame based on the system of transition; 3) item language invention as the basic one that needs special utterances and belief; 4) functional distribution of the linguistic mind through the distribution of the badly consciousness; 5) the expansion of the social demand on the communication form and the linguistic sign.

După alegerile preşedintelui rus din 2008, modernizarea liberală a ciclului ideoverbal în Rusia este pusă în dependenţă directă de guvern. Principiile liberalismului lingual condiţionează modificarea limbii ruse şi luarea unei atitudini „tehnologice„ faţă de ea. În acest caz, la baza procesului comunicativ sunt puse diferite principii ale liberalismului lingual: 1) prioritatea managementului lingual asupra culturii linguale; 2) acceptarea unei noi structuri a limbii, bazată pe sistemul de tranziţie; 3) acceptarea unor forme linguale cu un alt contur expresiv şi conţinutal; 4) echivalarea funcţională a „simţului” lingual cu o „conştiinţă” falsă; 5) creşterea cererii sociale în forme de comunicare şi semne noi.