Cercetarea de faţă s-a realizat în contextul creşterii interesului pentru evidenţierea factorilor responsabili de menţi-nerea bunăstării psihologice la tineri. Astfel, pentru studierea respectivei teme am realizat două montaje experimentale, după cum urmează. Primul montaj experimental, realizat pe 50 de subiecţi, a fost orientat spre identificarea ierarhiei componentelor fericirii. Rezultatele au arătat că, în viziunea tinerilor, fericirea presupune sănătate, familie şi bunăstare emoţională, în timp ce aspectul material a fost plasat tocmai pe nivelul şase, iar viaţa socială – pe nivelul opt. Al doilea montaj experimental, realizat pe 90 de subiecţi, a presupus determinarea relaţiei dintre percepţia calităţii vieţii şi tipul de personalitate al tânărului (extravertit sau introvertit). S-a constatat că extraverţii sunt mai predispuşi decât introverţii spre a trăi mai intens stările de bine şi chiar fericirea, în timp ce starea de bine şi fericirea introverţilor este mai stabilă, aşa cum depinde strict de simţiri şi percepţii interioare. Conform filosofiei tinerilor, a fi fericit nu în-seamnă a trăi într-o lume perfectă, ci a perfecţiona lumea în care trăieşti după propriile intenţii. Perceperea calităţii vieţii variază în funcţie de tipul de personalitate, şi anume: starea de bine a extraverţilor este flexibilă, variind în funcţie de ceea ce se întâmplă în exterior, dar poate atinge cele mai înalte niveluri, persoanele sim-ţind intens bucuria şi chiar fericirea. Partea opusă a cântarului este ocupată de starea de bine a introverţilor, intensitatea acesteia fiind mult mai mică, iar stabilitatea mult mai înaltă.

This research work was done in the context of increasing interest in highlighting the factors responsible for maintai-ning psychological well-being in young people. Thus, to study these subjects we have realized two experimental sets as follows: The first experimental set, done on 50 subjects, was oriented at identifying the hierarchy of happiness components. The results showed that in the view of young people happiness involves health, family and emotional well-being, while the material aspect was placed precisely on the sixth level, and social life - on the eighth. The second experimental set, made on 90 subjects, implied determining the relationship between the perception of life quality and the youngster’s personality type (extrovert or introvert). It was found that extraverts are more susceptible than introverts to live more intense feelings of well, and even happiness, while introverts wellbeing and happiness is more stable as strictly depends on inner feelings and perceptions. According to the philosophy of young people, happiness does not mean to live in a perfect world, but to improve the world you live in according to your own intentions. Perception of life quality varies by personality type, i.e. extroverted wellbeing is flexible, varying according to what is happening outside, but can reach the highest levels, people feeling intense joy and even happiness. The opposite side of the balance is occupied by introverts’wellbeing, its intensity being much lower and stability much higher.