Cântecul popular românesc a fost valorificat cu generozitate de compozitorii înaintaşi din secolul XIX şi din prima jumătate a secolului al XX-lea. Compozitorii din cea de-a doua jumătate a secolului al XX-lea continuă această direcţie prin inserarea cântecului popular românesc în forme inedite, explorând, cu ingeniozitate, valenţele lui armonico-polifonice. Lucrările corale din această perioadă relevă predilecţia creatorilor pentru procedee de stilizare şi de transfigurare a folclorului prin tehnici organizate după legi numerice simetrice şi prin abordarea unei diversităţi de tematici şi stiluri.

The Romanian folk song was used generously by the pioneer composers from the 19th century and the first half of the 20th century. The composers from the second half of the 20th century continue this direction by inserting the Romanian folk song in novel forms exploring with ingenuity its harmonic-polyphonic possibilities. The choral works from this period reveal the creators’ preference for stylization and transfiguration methods of folklore using techniques organized according to symmetrical numerical laws and by approaching a diversity of themes and styles.