Conţinutul numărului revistei |
Articolul precedent |
Articolul urmator |
1101 10 |
Ultima descărcare din IBN: 2024-02-26 22:07 |
SM ISO690:2012 MIŞENIN, Dmitrii, GREJDIERU, Aurelia, GRIB, Liviu, MAZUR, Minodora, MAZUR-NICORICI, Lucia, GRIB, Andrei, ŞTIRBUL, Ana, PANFILE, Elena, MIHALACHE, Georgeta, MURAVCA, Tatiana, TERZI, Olesea. Endocardita infecţioasă cu hemoculturi negative. In: Analele Ştiinţifice ale USMF „N. Testemiţanu”, 2013, nr. 3(14), pp. 48-51. ISSN 1857-1719. |
EXPORT metadate: Google Scholar Crossref CERIF DataCite Dublin Core |
Analele Ştiinţifice ale USMF „N. Testemiţanu” | ||||||
Numărul 3(14) / 2013 / ISSN 1857-1719 | ||||||
|
||||||
Pag. 48-51 | ||||||
|
||||||
Descarcă PDF | ||||||
Rezumat | ||||||
Endocardita infecţioasă prezintă o incidenţă anuală de 3-9 cazuri la 100.000 populaţie. Raportul barbaţi/femei este de 2:1. Pacienţii cu proteze valvulare, dispozitive intracardiace, cardiopatii congenitale, sau recurenţă de endocardita infectioasă, dezvoltă mai frecvent EI, iar 27%-50% din pacienţi nu au antecedente cunoscute de patologii cardiace predispozante. Stabilirea diagnosticului cert de EI necesită 2 criterii majore DUKE: depistarea agentului patogen în 3 hemoculturi şi demonstrarea ecocardiografică a implicării endocardului în procesul infecţios. Incidenţa EI cu hemocultură negativă rămâne înaltă, mai cu seamă în tările cu o economie slab dezvoltată (> 50%), care se explică prin administrarea nejustificată a preparatelor antimicrobiene, în doze neadecvate, înainte de stabilirea diagnosticului de EI, sau de imposibilitatea de a preleva microorganisme specifice, care pot dezvolta EI (micoplasma, bartonela, fungii,etc.). Temporizarea depistării agentul patogen cauzativ influenţează negativ evoluţia şi pronosticul maladiei, provoacă dificultăţi de tratament adecvat precoce, conform antibioticogramei. Prezentăm un caz clinic de EI cu hemoculturi negative, diagnosticat tardiv, care a a necesitat tratament antibacterian empiric, de lungă durată cu reprotezare valvulară. |
||||||
|