The present article is elaborated on the basis of auditory study of the creation of the composer Gheorghe Mustea: works of different genres (symphonic, vocal-symphonic, chamber, opera, choral music, theatre and film music, pop and folk music) were heard a lot of time in order to identify in terms of auditory conscience the music and artistic message encoded in sounds. The article argues the specificity and the value of the auditory method in studying music (in relation to the visual analysis of the score) from a musicological and philosophical perspective. There are updated and implemented the three types of music (plans of music) formulated by Boethius — musica mundana, musica humana, musica instrumentalis — to which is reported the music of Gheorghe Mustea. The creation of Gheorghe Mustea is impregnated with „music” of the sonorous environment where he was born and was trained as a musician and artistic personality: the folk music and the music often „unheard” at the level of conscience which is the acoustical and psychological, aesthetic and sonorous substratum of his creation — the vibrations of the woods, the hills, the valleys, the orchards, the air of his homeland. Thus, behind the music of the composer is hidden another music (a sonorous universe), which is the musica mundana and musica humana from which derives musica instrumentalis (the creation itself) of the composer. By a profound analysis we get an image and a proper and deep understanding (philosophical, aesthetic, spiritual and metaphysical) of the music of the composer Gheorghe Mustea.

Articolul este elaborat în baza studiului auditiv al creaţiei compozitorului Gheorghe Mustea: lucrările de diferit gen (simfonic, vocal-simfonic, de cameră, de operă, de muzică corală, pentru teatru şi film, uşoară, populară) au fost audiate multiplu în scopul identificării pe planul conştiinţei auditive a mesajului muzical-artistic codificat în sunete. În articol se argumentează din perspectivă muzicologică şi filosofică specificul şi valoarea metodei auditive în studiul muzicii (în raport cu analiza vizuală a partiturii). Sunt actualizate şi puse în aplicaţie cele trei tipuri de muzică (planuri ale muzicii) formulate de Boethius — musica mundana, musica humana, musica instrumentalis — la care este raportată muzica lui Gheorghe Mustea. Creaţia lui Gheorghe Mustea este pătrunsă de „muzica” mediului sonor în care s-a născut şi s-a format ca muzician şi personalitate artistică: muzica populară, dar şi „muzica” „neauzită” deseori la nivelul conştiinţei, care constituie substratul acustic-psihologic, estetic-sonor şi spiritual al creaţiei sale — vibraţiile codrilor, ale colinelor, văilor, livezilor, ale aerului meleagului natal. Astfel, în spatele muzicii propriu-zise a compozitorului se ascunde o altă „muzică” (un univers sonor), care şi este acea musica mundana şi musica humana din care derivă musica instrumentalis (creaţia propriu-zisă) a compozitorului. Prin coborârea la rădăcini putem obţine o imagine şi o înţelegere adecvată şi profundă (filosofico-estetică, spiritual-metafizică) a muzicii compozitorului Gheorghe Mustea, dar şi motivul accesibilităţii şi popularităţii ei în rândul ascultătorilor.