Mihaela Secrieru. Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române (1757- 2010),3 vol.
Închide
Conţinutul numărului revistei
Articolul precedent
Articolul urmator
595 2
Ultima descărcare din IBN:
2019-05-31 22:46
SM ISO690:2012
POPA, Viorica. Mihaela Secrieru. Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române (1757- 2010),3 vol.. In: Philologia. 2013, nr. 1-2(266), pp. 115-118. ISSN 0236-3119.
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF
BibTeX
DataCite
Dublin Core
Philologia
Numărul 1-2(266) / 2013 / ISSN 0236-3119

Mihaela Secrieru. Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române (1757- 2010),3 vol.

Pag. 115-118

Popa Viorica
 
Universitatea de Stat „Alecu Russo“ din Bălţi
 
Disponibil în IBN: 20 noiembrie 2013


Rezumat

The article recommends the work Short bibliography for teaching Romanian language and literature (1757-2010), 3 volumes, Iasi, PIM Publishing house,2011, 1454 pp, compiled by Mihaela Secrieru. This work justifies its importance from several points of view: scientific – through presenting an overview of references, addressing teaching Romanian language and literature from the first Romanian grammars until 2010; didactic – explicitly aiming at a change in the perception of important problems in teaching Romanian language and literature; bibliographic – it is the first inventory of photographs that record chronologically/ thematically/alphabetically all contributions in teaching Romanian language and literature.

Cuvinte-cheie
short bibliography, teaching Romanian language and literature, chronological thematic

DataCite XML Export

<?xml version='1.0' encoding='utf-8'?>
<resource xmlns:xsi='http://www.w3.org/2001/XMLSchema-instance' xmlns='http://datacite.org/schema/kernel-3' xsi:schemaLocation='http://datacite.org/schema/kernel-3 http://schema.datacite.org/meta/kernel-3/metadata.xsd'>
<creators>
<creator>
<creatorName>Rastimeşina, I.O.</creatorName>
<affiliation>Institutul de Microbiologie şi Biotehnologie al AŞM, Moldova, Republica</affiliation>
</creator>
<creator>
<creatorName>Tolocichina, S.A.</creatorName>
<affiliation>Institutul de Microbiologie şi Biotehnologie al AŞM, Moldova, Republica</affiliation>
</creator>
<creator>
<creatorName>Postolachi, O.M.</creatorName>
<affiliation>Institutul de Microbiologie şi Biotehnologie al AŞM, Moldova, Republica</affiliation>
</creator>
<creator>
<creatorName>Streapan, N.V.</creatorName>
<affiliation>Institutul de Microbiologie şi Biotehnologie al AŞM, Moldova, Republica</affiliation>
</creator>
<creator>
<creatorName>Mamaliga, V.C.</creatorName>
<affiliation>Institutul de Microbiologie şi Biotehnologie al AŞM, Moldova, Republica</affiliation>
</creator>
<creator>
<creatorName>Cincilei, A.G.</creatorName>
<affiliation>Centrul de Stat pentru Atestarea şi Omologarea Produselor de Uz Fitosanitar şi a Fertilizanţilor, Moldova, Republica</affiliation>
</creator>
</creators>
<titles>
<title xml:lang='ro'><p>Investigarea unor noi procedee pentru  bioremedierea solului poluat complex cu pesticide</p></title>
</titles>
<publisher>Instrumentul Bibliometric National</publisher>
<publicationYear>2014</publicationYear>
<relatedIdentifier relatedIdentifierType='ISBN' relationType='IsPartOf'></relatedIdentifier>
<dates>
<date dateType='Issued'>2014</date>
</dates>
<resourceType resourceTypeGeneral='Text'>Conference Paper</resourceType>
<descriptions>
<description xml:lang='ro' descriptionType='Abstract'><p>Poluanţii organici persistenţi (POPs) sunt compuşi toxici şi foarte stabili, se acumulează &icirc;n ţesuturile adipoase ale organismelor vii, pot migra la mare distanţă, prejudiciind sănătatea umană şi mediul &icirc;nconjurător &icirc;n apropierea imediată sau la distanţă de sursele acestora. &Icirc;n pofida restricţiilor &icirc;n vigoare, la reducerea cconsiderabilă a volumelor utilizării pesticidelor [1], problema ce ţine de poluarea mediului cu substanțe nocive &icirc;n Republica Moldova, inclusiv poluările accidentale, răm&acirc;ne a fi acută [2]. Interesul pentru bioremedierea poluanţilor a sporit &icirc;n ultimii ani, c&acirc;nd omenirea tinde să selecteze modalităţi durabile, dar totodată mai puţin costisitoare de purificare a mediilor naturale contaminate. Bioremedierea mediilor naturale contaminate, a solului &icirc;n speţă, este o tehnologie inovatoare, de mare actualitate, care utilizează sistemele biologice &icirc;n eliminarea poluanţilor, iar pilonul ei de bază este microbiologia. Metodele de bioremediere valorifică &icirc;n special capacitatea uimitoare a microorganismelor de a se adapta la schimbarea condiţiilor de mediu şi a descompune o gamă foarte mare de compuşi xenobiotici, inclusiv pesticide. Materiale şi metode. Obiect de studiu a fost solul poluat prelevat de pe teritoriul fostului depozit de pesticide (mun. Chişinau, com. S&acirc;ngera). Pentru bioremedierea solului poluat au fost utilizate metode contemporane, bazate pe crearea condiţiilor aerob-anaerobe [3], cu elaborarea procedeelor de remediere in situ a solurilor poluate și introducerea celulelor microbiene pentru bioremedierea solului &icirc;n condiţii de laborator. Experimentul de bioremediere a solului poluat a fost montat &icirc;n vase de vegetaţie, &icirc;n care au fost create anumite condiţii: aerobe (Compartimentul oxic, variante 1-5) şi alternarea de condiţii anaerobe/aerobe (Compartimentul anoxic/oxic, variante 6, 7). Totodată, &icirc;n cadrul fiecărui compartiment au fost prevăzute variaţii ale altor factori de bioremediere: udarea solului, adăugarea compuşilor minerali (fosfaţii de potasiu şi amoniu) şi organici (peptonă), semănarea plantelor, bioaugmentarea. &Icirc;n calitate de martor au servit: sol poluat p&acirc;nă la remediere și varianta 1 fără factori variabili de remediere. &Icirc;n total au fost montate 7 variante experimentale.Extracţia pesticidelor POP şi trifluralinei din sol a fost efectuată &icirc;n patru repetări per variantă conform [4]. Identitatea şi analiza cantitativă a reziduurilor de pesticide &icirc;n sol au fost determinate prin metoda multireziduu gaz-cromatografică cu spectrometria de masă GC/MS. Rezultate şi discuţii. Cuantificarea compuşilor organocloruraţi &icirc;n probele solului poluat a demonstrat că zona depozitului este poluată peste standardul naţional, iar conţinutul sumar al pesticidelor &icirc;n solul de pe teritoriul depozitului a constituit 21,5 mg/kg sol, din care DDTs (DDT, DDE, DDD) &ndash; 1,82 mg/kg,  DDTs era la nivelul 18 CMA (Concentrația maximă admisibilă). Poluarea solului cu trifluralina depăşea de 197 ori CMA şi alcătuia 19,67 mg/kg sol. Analizele cromatografice la finele experimentului de bioremediere au demonstrat eficienţa procedeelor selectate &icirc;ntru diminuarea concentraţiei de pesticide organoclorurate şi trifluralinei din solul poluat (Tab.1). Menţinerea constantă a umidităţii de 60% CRA a dus la o scădere nesemnificativă a conţinutului de metaboliţi ai DDTs &icirc;n sol.Este evident că concentraţia metabolitului DDD &icirc;n toate variantele a scăzut nesemnificativ (iar &icirc;n cazul formei o,p&rsquo;-DDD răm&acirc;nea la nivelul martorului), &icirc;n timp ce metabolitul DDE, mai ales &icirc;n forma p,p&rsquo;-DDE, era utilizat activ. Din toate variantele compartimentului oxic, cele mai bune condiţii pentru remedierea solului s-au format &icirc;n varianta 4, unde bio- şi fitoremedierea s-au combinat cu introducerea tulpinii-stimulator Rhizobium meliloti. &Icirc;n această variantă experimentală at&acirc;t DDT, c&acirc;t şi metaboliţii săi toxici (p,p&rsquo;-DDD, o,p&rsquo;-DDE, p,p&rsquo;-DDE), au fost activ metabolizaţi. Alternanţa condiţiilor anaerobe şi aerobe &icirc;n varianta experimentală 6 a permis reducerea concentraţiei de DDT de la 0,37 p&acirc;nă la 0,10 mg/kg sol, iar fitoremedierea ulterioară timp de 2,5 luni a facilitat utilizarea completă a DDT &icirc;n varianta 7. Descompunerea erbicidului halogenat &ndash; trifluralina, a fost facilitată de alternarea condiţiilor anaerobe cu cele aerobe &icirc;n combinaţie cu introducerea sărurilor minerale (fosfatul de potasiu şi amoniu) şi peptona &ndash; &icirc;n variantele 6 şi 7 (Tab.). Condițiile create &icirc;n varianta 6 au permis utilizarea a 77% trifluralină. Conform multor autori, biodegradarea trifluralinei cel mai bine are loc &icirc;n condiţii de anaerobioză, iar prezenţa oxigenului poate inhiba acest proces [5]. Dar combinarea bio- şi fitoremedierii, la fel ca şi bioaugmentarea &icirc;n variantele experimentale 2-5 au condus la reducerea trifluralinei fără a crea condiţii anaerobe. Analizele au arătat scăderea considerabilă a concentraţiei erbicidului de la 36% &icirc;n varianta 2, p&acirc;nă la 63% &icirc;n varianta 4. Concluzii Astfel, putem constata că combinarea metodelor de bioremediere cu introducerea microorganismelor-stimulatori &icirc;n solul poluat au condus la diminuarea sumei metaboliţilor DDTs cu cca 30%, а DDT cu 67% timp de 4,5 luni. Introducerea &icirc;n sol a sărurilor minerale (fosfaţi) şi substanţelor organice (peptona) cu alternarea condiţiilor anaerobe şi aerobe asigură scindarea reductivă profundă a pesticidului organoclorurat DDT, iar fitoremedierea ulterioară faciliteză scindarea totală a acestuia. Pentru biodegradarea trifluralinei &icirc;n cernoziomul carbonatat, cel mai important factor &icirc;l prezintă crearea condiţiilor anaerob-aerobe, favorabile pentru dezvoltarea microflorei anaerobe/facultativ anaerobe. &Icirc;nsă combinarea biostimulării şi fitoremedierii cu bioaugmentarea, permite transformarea trifluralinei, fără crearea condiţiilor anaerobe, greu realizabile &icirc;n condiţii de c&acirc;mp.</p></description>
</descriptions>
<formats>
<format>application/pdf</format>
</formats>
</resource>