Atunci când suntem interesaţi să aflăm cum se prezintă conţinutul şi reperele structurale ale „grilelor de lectură a realităţii, putem face uz de evocarea liberă, harta asociativă sau reţeaua de asociaţii. Evocarea liberă redă o ,,etapă fundamentală a studiului oricărei reprezentări sociale ‗‘. Incluzând două faze distincte – asocierea liberă şi ierarhizarea -, ea oferă posibilitatea de a pătrunde relativ uşor în interiorul acesteia, scoţându-i la iveală ansamblul elementelor constitutive, zona nucleului central, prima şi cea de-a doua zonă periferică. Harta asociativă vine să înlocuiască simpla asociaţie liberă de termeni (adică cea dintâi fază a evocării libere). Depăşind dezavantajele tipului vizat de asociaţie (care ţin, cu precădere, de maniera de interpretare a semnificaţiei termenilor asociaţi produşi de subiect şi de slaba determinare a elementelor periferice ), ea ridică la un nivel calitativ nou procesul de analiză structurală a reprezentării sociale (conţinuturile evidenţiate apar într-o variantă mai nuanţată, devine posibilă conturarea structurii câmpurilor semantice, apare posibilitatea profilării cuvintelor cu rol de articulare a sensurilor etc.). Reţeaua de asociaţii, ca şi harta asociativă, apare din necesitatea de a înlătura neajunsurile simplei asociaţii de termeni. Reprezentând ,,o mediere interesantă între metoda calitativă şi tehnica cantitativă ―, ea face ca prezenţa specialistului-psiholog să fie mai puţin vizibilă (implicarea acestuia are loc doar la etapa iniţială a investigaţiei). Originalitatea metodei constă în posibilitatea evaluării atitudinii subiectului faţă de fiecare termen asociat (în acest scop, se operează cu un indice de polaritate ) şi a semnificaţiei importanţei termenilor neutri asociaţi (din aceste considerente, se vehiculează cu un indice de neutralitate ). Indubitabil, atât evocarea liberă, cât şi harta asociativă sau reţeaua de asociaţii, axându-se, cu precădere, pe extragerea din conştiinţa subiecţilor a ideilor cu caracter asemănător şi identificarea ulterioară a parametrilor de frecvenţă şi conexitate, nu pot pune în evidenţă întregul tablou al structurii interne a reprezentării sociale. În scopul obţinerii unei panorame mai desfăşurate, urmează ca ele să fie mereu completate cu metode apte să pună în lumină proprietăţile calitative ale „grilelor de lectură a realităţii (valoarea simbolică puterea asociativă).

When interested in how the content and the structural marks of the "reality interpretation grids" are presented, we can use the free evoking, the associative map or the network of associations. The free evoking represents a "fundamental stage in the study of any social representation". Having two distinct phases - free association and hierarchy - it offers the possibility to relatively easily get inside of it, revealing the totality of its constituent elements, the area of the central nucleus, the first and the second peripheral areas. The associative map substitutes the simple free association of terms (i.e. the first phase of the free evoking). Overcoming the disadvantages of the given type of association (which are, mainly, related to the way of interpreting and the meaning of associated terms produced by the subject, as well as the poor definition of peripheral elements), it brings to a new qualitative level the process of structural analysis of the social representation (the highlighted contents appear in a more nuanced version, it becomes possible to shape the structure of the semantic fields, there is a possibility of giving form to the words that articulate meanings, etc.). The network of associations, as the associative map, appears out of the necessity to remove the shortcomings of the basic association of terms. Representing an "interesting mediation between the qualitative method and the quantitative technique", it makes the presence of the specialist-psychologist be less visible (the latter interferes only at the early stage of the investigation). The originality of this method lies in the ability to evaluate the subject's attitude to every associated term (for this purpose, it operates with a coefficient of polarity) and in the significance of the importance of the neutral associated terms (for this reason, there is a coefficient of neutrality).