The subject of current case study is the phreatic groundwater regime. For this survey 20 representative wells were selected from the national monitoring network. The methodology of research included a choice of representative wells and the graphic analysis of groundwater level variations of the phreatic aquifer. On completeness and correctness of the presented time series, all chosen wells are subdivided into three types: 1) wells with continuous monitoring over water level during the long period of time; 2) wells with the interrupted and restored period of supervision, and 3) wells with the interrupted terms of supervision and technical mistakes in data recording. As a result of the analysis it is possible to make a conclusion that only data from wells with the continuous period of supervision can be used for statistical processing, and, therefore, for the hydrogeological and geoecological conclusions and forecasts. One of the monitoring characteristics is the lack of wide interval data, their inaccuracy at making measurements because of equipment or well malfunction. For restoration of absent values 4 possible ways of this mistake elimination are considered. The method of linear interpolation appeared the most successful among them. For determination of the main characteristics of groundwater level changes the influence of climatic factors on them was estimated numerically. For this purpose 10 clusters consisting of regime wells and the meteorological stations next to them were defined. Total results allow making a conclusion that the aquifer of phreatic groundwater directly depends on atmospheric precipitation. Direct calculations of correlation coefficients between the amount of precipitation and groundwater levels indicate values from (-0.3) to ( 0.07). Linear correlation between water level changes and atmospheric precipitation quantity considering the effect of evaporation shows that functional dependence is obvious (rmin = 0.339, rmax = 0.734).

Obiectul de studiu al cercetării este regimul apelor freatice. Ca puncte de observaţie s-au selectat 20 de foraje din cadrul reţelei naţionale. Metodele folosite includ selectarea sondelor reprezentative şi analiza grafică a variaţiilor apei în orizontul acvifer freatic. În dependenţă de corectitudinea şi exactitatea seriilor de date în timp, toate sondele selectate pot fi împărţite în trei grupuri: 1) Sonde cu variaţia nivelului apei fără întreruperi în timp şi schimbări oscilatorii naturale. 2) Sonde cu şiruri de date întrerupte (lipsă de date). 3) Sonde cu şiruri de date întrerupte şi greşeli tehnice de înregistrare a nivelului apei. În rezultatul analizei poate fi facută următoarea concluzie numai sondele cu variaţii ale nivelului apei fără întreruperi în timp pot fi folosite pentru generalizări hidrogeologice şi geoecologice. Una din particularităţile cele mai nedorite ale colectării datelor de monitoring,este lipsa unor şiruri de date sau incorectitudinea altora. Pentru restabilirea (completarea) valorilor lipsă au fost examinate 4 moduri posibile de a rezolva aceste errori. Dintre acestea cea mai reuşită a fost metoda interpolării lineare. Pentru evidenţierea principalelor caracteristici ale modificărilor nivelului apelor freatice a fost evaluat numeric impactul factorilor climatici asupra acestora. Pentru aceasta au fost stabilite 10 clustere formate din sondele monitoring şi cele mai apropiate staăii şi posturi meteorologice. Rezultatele sumare ne permit sş concluzionăm că acviferul freatic este direct dependent de alimentarea cu apă din contul precipitaţiilor atmosferice. Calculele directe a coeficienţilor de corelaţie între precipitaţii şi nivelul freaticului cuprinde valori de la (-0,3) pînă la ( 0,07). Corelaţia liniară între variaţiile nivelului apei şi diferenţei (P-E) arată că dependenţa funcţională este evidentă (rmin=0.339, rmax=0.734).