Conţinutul numărului revistei |
Articolul precedent |
Articolul urmator |
1630 14 |
Ultima descărcare din IBN: 2022-05-08 13:57 |
Căutarea după subiecte similare conform CZU |
902/903(477)”638” (1) |
Arheologie (937) |
Preistorie. Vestigii preistorice, artefacte, antichități (2097) |
SM ISO690:2012 ДАРАГАН, Марина, КАШУБА, Майя, РАЗУМОВ, Сергей. Геоинформационный анализ чернолесской фортификации (10.-9. вв. до н.э., Правобережье Среднего Днепра): поиск объяснительной модели. In: Revista Arheologică, 2010, nr. 2(5), pp. 91-128. ISSN 1857-016X. |
EXPORT metadate: Google Scholar Crossref CERIF DataCite Dublin Core |
Revista Arheologică | ||||||
Numărul 2(5) / 2010 / ISSN 1857-016X /ISSNe 2537-6144 | ||||||
|
||||||
CZU: 902/903(477)”638” | ||||||
Pag. 91-128 | ||||||
|
||||||
Descarcă PDF | ||||||
Rezumat | ||||||
Analiza geoinformaţională a fortificaţiilor culturii Černyj Les (sec. X-IX î.e.n., regiunea din dreapta Niprului de Mijloc): prospecţiunea modelului explicativ. În articol se examinează problema apariţiei cetăţilor culturii Černyj Les în
regiunea din dreapta Niprului de Mijloc. Toate fortificaţiile culturii Černyj Les (circa 20), în plan au formă circulară, mai
rar ovală şi, de obicei, dimensiuni mici, dar elementele sistemului defensiv păstrate (valurile şi şanţurile) indică asupra faptului că la construirea acestora au fost depuse eforturi de muncă considerabile. Amplasarea compactă a cetăţilor de acelaşi tip, în limitele interceptării vizuale a semnalelor, în regiunea din dreapta r. Tjasmin (afluent din dreapta Niprului) arată că acestea reprezintă un sistem edificat special, care apare în regiune odată cu întemeierea cetăţuilor, undeva în sec. X î.e.n. Sunt analizate două concepţii principale privitor la cauzele apariţiei fortificaţiilor culturii Černyj Les: modelul pericolului extern, invazia cimerienilor (A.I. Terenožkin, S.A. Scoryj, S.V. Machortych, V.I. Kločko ş.a.) şi modelul evoluţiei
interne a culturii Černyj Les (N.P. Ŝevčenko, Ja.P. Gerŝkovič, V.I. Poltavec). Se aduc argumente în defavoarea existenţei
pericolului din partea cimerienilor care ar fi condiţionat construirea fortificaţiilor culturii Černyj Les. Sunt examinate
cazuri de incendiere a aşezărilor din regiune, respectiv şi din zone amplasate în silvostepă, mult mai la est, atribuite sec. XI î.e.n., şi în calitate de eventuală forţă agresivă s-a propus de a fi considerat un oarecare grup de populaţie a culturii Belozerka. Investigaţiile topo-geodezice şi analiza geoinformaţională a fortificaţiilor culturii Černyj Les au demonstrat, că dacă cetăţuiele ar fi fost construite în scopuri de apărare, atunci tactica militară a eventualului inamic nu prevedea utilizarea în masă a tragerii cu arcul, precum şi nici existenţa vârfurilor de săgeată de metal. Perspectivele soluţionării problemei apariţiei cetăţuielor culturii Černyj Les ţin de domeniul cercetărilor proceselor de centralizare primară sau chiar de protourbanizare, care în sec. X-IX î.e.n. au cuprins teritorii vaste în bazinul Carpaţilor, Europa de Sud-Est şi de Est. |
||||||
Cuvinte-cheie Northern Black sea coast, Right bank of Middle Dnepr basin, Pre- and Early Scythian Period, fortifications, geoinformation analysis |
||||||
|