Utilizarea conceptului de capital social s-a impus major în literatura de specialitate pe parcursul ultimelor două decenii. Cu toate acestea, definirea lui rămâne controversată, în special în ceea ce priveşte capacitatea sa de a evalua conţinutul şi natura fenomenelor sociale pe care încearcă a le interpreta. Cercetătorii consacraţi în domeniu, în eforturile de definire a capitalului social, au privilegiat diferite dimensiuni: structurală, relaţională, funcţionalistă, de organizare socială ş.a. Diferenţa dintre definiţiile propuse de către susţinătorii conceptului este, de cele mai multe ori, foarte subtilă. Pentru a o înţelege, în paginile ce urmează, ne-am propus să realizăm o lectură critică a definiţiilor-cheie ale noţiunii de capital social şi o analiză complexă a abordărilor epistemologice ale concepţiilor privind capitalul social.