Destrămarea Uniunii Sovietice a corectat în mod esenţial politica de est a României, renăscînd speranţele despre restaurarea „României Mari”. Înrăutăţirea situaţiei politice în Moldova şi Ucraina la începutul anilor ’90, determinată de lupta elitelor naţionale pentru acapararea puterii, pentru redistribuirea proprietăţii, intensificarea bruscă a sentimentelor naţionale, au susţinut în mod obiectiv intenţiile Bucureştiului. Desigur, astăzi, după douăzeci de ani de activitate a instituţiilor de stat şi în Ucraina, şi în Rusia politicienii urmăresc mai atent pretenţiile României la unire cu Moldova, la anexarea teritoriilor Ucrainei. Totodată şi România, şi Ucraina fac referinţă la istorie, pe care părţile o interpretează în propriul interes. De remarcat, că Rusiei, care nu are frontiere comune cu România, i se oferă rolul de „vinovatul principal” în pretenţiile ei teritoriale. În acest sens ni se pare importantă analiza direcţiilor principale ale politicii de est a României în baza relaţiilor cu Moldova, Ucraina şi Rusia.

The collapse of the Soviet Union created new amendment into eastern policy of Bucharest, reviving old hopes to set up the “Great Romania”. Domestic situation in Ukraine and Moldova in early 1990 connected with the struggle of local elites for the division of formerly public property and dramatic increase of nationalist sentiments objectively contributed to the revival of revenchist ideas of Bucharest. Today, after twenty years of independent development Ukraine as well as Russia started to follow more closely the Romanian claims for the “reunification” with Moldova and the annexation of Ukrainian territories.Alond with that Romanian and Ukrainian sides refer to the history, each interpreting it in their own way. In this context, it seems very important to analyze the main trends of eastern policy of Romania regarding of its relations with Moldova, Ukraine and Russia.