La présente étude propose une analyse du processus de la mise en oeuvre de la justice transitionnelle dans une zone qui a été fortement affecté par une série de conflits armés au caractère international et non international, à la fin du XXe siècle — l’ex-Yougoslavie. Les effets de ce conflit «Balkans» sont assez difficiles — la carte politique de l’ex-Yougoslavie a été essentiellement révisée, mais le rétablissement de la confiance entre les « nouveaux voisins » sera prolongé. Cette étude représente un intérêt même pour la République de Moldavie, une société qui, après l’effondrement de l’ex-URSS, s’est confrontée avec le déclenchement d’un conflits armés, moins sanglant que celui dans les Balkans, mais qui a egalement divisé la société en les nostalgiques de l’ancien régime et ceux qui désirent implémenter des vraies valeurs démocratiques européennes, y compris l’intégration européenne. Mots-cles: justice transitionnelle, conflit armé, ex-Yugoslavie, tribunal, crimes de guerre.

Studiul în cauză îşi propune o analiză a procesului de punere în aplicare a justiţiei tranziţionale într-o zonă care a fost puternic afectată de o serie de conflicte armate cu caracter internaţional şi non-internaţional la finele secolului XX — fosta Yugoslavie. Efectele acestui conflict „balcanic“ sunt destul de dure — a fost esenţial „revăzută“ harta politică a fostei Yugoslavii, iar restabilirea încrederii între „noii vecini“ va fi de lungă durată. Studiul în cauză prezintă interes şi pentru Republica Moldova, sosietate care după destrămarea fostei URSS, s-a ciocnit cu declanşarea unui conflict armat, deşi mai puţin sângeros ca cele din Balcani, dar în egală măsură a divizat societatea în cei nostalgici pentru fostul regim şi cei ce doresc implimentarea adevăratelor valori democratice europene, inclusiv integrarea europeană. Cuvinte-cheie: justiţie tranziţională, conflict armat, ex-Yugoslavia, tribunal, crime de război.