The traces of ethics in social-cultural relations between Romanians and other peoples can be detected in various species of Romanian folk comic narrations (story „snoavă”, anecdote, joke etc.). Throughout their centuries-long history Romanians living side-by-side with people of many nationalities, in order of diacronic presence: Jews, Gripsies, Bulgarians, Serbs, Turks, Greeks, Saxons (Germanic people), Hungarians, Germans, Russians, Swabians, have collected a lot of orally-passed funny stories, resulted from this cohabitation. The objectives to see humorously the social-cultural relations between Romanians and people of other ethnic background include: the divine seal of every nation, the result of work, the payment for work and giving something for food, people’s hospitality, different reactions of husbands on news that their wives were stolen by Turks, the cover-up of not speaking languages, fake bravery before war enemy, the result of ambition of German soldier, way to deter debt payment, means to swindle, booze addiction, the theft vice, measure how long have lived Jews on these lands.

Mărturii de etică a relaţiilor socioculturale dintre români şi alte popoare pot fi sesizate în diferite specii ale naraţiunii populare comice româneşti (snoava, anecdota,gluma etc.). Dea lungul istoriei lor de multe secole, românii, convieţuind ocazional cu oameni de diferite etnii, mai cu seamă (în ordinea prezenţei diacronice) cu evrei, ţigani, bulgari, sârbi, turci, greci, saşi (germani saxoni), unguri, nemţi, ruşi, suebi sau şvabi (germani din Suabia), s-au ales cu numeroase întâmplări glumeţe din această convieţuire, povestite din om în om. Obiectivele tratamentului comic al relaţiilor culturale dintre români şi reprezentanţi ai altor popoare includ, printre altele: sigiliul divin asupra specificului fiecărui neam şi preţuirea lui Iisus Hristos de către oameni ai diferitor popoare, efectul muncii, plătirea ei şi răsplătirea mâncării, ospitalitatea oamenilor, reacţiile diferite ale soţilor aflând că turcii le-au furat soţiile, muşamalizarea necunoaşterii unei limbi străine, mimarea vitejiei militare în faţa inamicului, rezultatul ambiţiei unui soldat neamţ, felul de restituire cât mai tărăgănată a unei datorii băneşti, plăsmuirile minciunoase, procedeele de înşelare a omului, patima beţiei, viciul hoţiei, unităţile de măsurare a vechimii de aflare a evreilor în mediu românesc.