Benign prostatic hyperplasia (BPH) also known as nodular hyperplasia, benign prostatic hypertrophy refers to the increase in size of the prostate in middle-aged and elderly men. To be accurate, the process is one of hyperplasia rather than hypertrophy. It is characterized by hyperplasia of prostatic stromal and epithelial cells, resulting in the formation of large nodules in the periuretheral region of the prostate. When sufficiently large, the nodules compress the uretheral canal to cause partial, or sometimes virtually complete, obstruction of the urethra, which interferes with the normal flow of urine. It leads to symptoms of frequent urination, dysuria (painful urination), increased risk of urinary tract infections and urinary retention. BPH is not considered to be a premalignant lesion.

Hiperplazia benignă a prostatei(HPB) cunoscută deasemenea şi ca hiperplazie nodulară, hipertrofie benignă se referă la măririle în dimensiuni ale prostatei la bărbaţii de vîrstă medie şi bătrîni. Mai exact procesul este unul de hiperplazie, şi nu unul de hipertrofie. BPH se caracterizează prin hiperplazia celulelor stromale şi epiteliale prostatice, în rezultat formîndu-se noduli mari în zona periuretrală a prostatei. Cînd sunt destul de mari, nodulii compresează uretra, cauzînd obstrucţionarea ei partială sau totală, ceea ce împiedică curgerea normală a urinei. Drept consecinţă vom avea simptome caracteristice de urinare frecventă, dizurie(micţiune dureroasă), creşte riscul infecţiilor tractului urinar şi a retenţiei complete de urină. HPB nu este considerată drept o stare pretumorală.